joi, 23 ianuarie 2014

O DECIZIE CARE VA MODIFICA DIN TEMELII COMPORTAMENTUL TUTROR ACELORA CARE AU AVUT SI MAI AU DIN PACATE INDOIELI , DESPRE LUPTA SCMD PENTRU APARAREA DREPTURILOR MILITARILOR, A VALORILOR DEMOCRATIEI REALE SI ALE STATULUI DE DREPT ! FELICITARI JUSTITIEI ROMANE, FELICITARI MAESTRULUI AVOCAT SAVU ION, FELICITARI FILIALA 1 PITESTI, FELICITARI SCMD !


Înalta
 Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Stimati camarazi din SCMD,

 Savurati aceasta VICTORIE !

Decizia nr. 10Admite recursul declarat de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate în reprezentarea contestatorilor Panescu Zaharia, Tataru Fanica, Andreescu Nicolae, Andrei Ion Stefan, Andrei Sorin, Antonescu Ion, Atanasiu Marin, Badea Andrei, Badea Constantin, Badea Costel, Badea Vasile, Badea Viorel, Barbu Florian, Barbu Ion, Balasa Cristina, Balasa Ion, Boariu Petru, Boteanu Dragos, Brabete Ion, Bratu Paul, Calota Stanica, Chera Ilie, Chiriac Constantin, Ciobanu Stefan, Ciungu Marian, Coculescu Gheorghe, Constantin Dumitru, Constantin Lucian Marian, Constantinescu Razvan Dumitru, Corbu Ion, Craciun Marin Paun, Crinu Petre, Cristea Gheorghe, Deacu Florian, Deaconu Ilie Constantin, Diaconu Gheorghe, Din Vasile, Dinu Mihail Daniel, Dita Puiu, Dovbenco Alexi, Dragut Gabriel, Dubit Mihai, Georgescu Gheorghe, Ghitescu Teodor, Ghiulai Grigore, Grigore Stefan, Grigore Valerica, Grigore (Grigorescu )Popescu Mihail, Iana Nicolaie, Ianculescu Constantin, Idoras Ion, Ionescu Ioan, Iordachescu Nicolae, Ivanov Pavel, Livezeanu Viorel, Lupoiu Petrica, Lupu Marian, Manea Gabriel Antonio, Manole Gheorghe Bogdanel, Matei Ion, Maxim Ion, Mamularu Maria, Matanie Aurel, Margescu Iustinian, Mihai Laurentiu Viorel, Mihalache Ion, Mitrica Gheorghe, Mocanu Viorel, Monea Alexandru, Morcan Teodor Cornel, Musat Adrian, Neacsu Sergiu Mihai, Negoita Aurel, Olteanu Petre, Oprea Barac Ionel, Orjan Gheorghe, Paun Marin, Pesel Ioan, Petrescu Marian Constantin, Petrov Radu, Pintilie Costica, Pletea Gheorghe Doru, Popa Daniel, Popa Vasile, Popescu Aurica, Popescu Ioan, Popescu Constantin Valeriu (Valentin), Popescu (Ion) Victor, Rada Nicolae, Radu Constantin, Racoceanu Vasile, Raducanu Ion, Ristea Marin, Rotaru Constantin, Rujoiu Ion, Sabotici Stefan, Sararu Emil Eugen, Soare Aurel, Stanciu Adrian Cezar, Stoica Aurel, Stoica (Constantin) Ion, Stanila Florian, Sultana Sergiu, Stefan Adrian, Stefan George, Stefanescu Horatiu, Tatia Ion, Titescu Adrian, Toma Cecilia, Trache Gheorghe, Tronciu Ioan, Tudor Constantin, Vasilescu Ion, Vaduva Marian, Vlad Florea, Varzaru Ilie, Voicu Marian, Zaharia Marian Adrian, Cumpanasoiu Nicolae, Dutu Mihai, Grigore Alexandru, Popenciuc Marius împotriva încheierii de sedinta din 28 noiembrie 2013 a Curtii de Apel Pitesti – Sectia I civila pronuntata în dosarul nr. 2627/109/2012. Modifica încheierea atacata, în sensul ca admite cererea formulata de recurentii contestatori. Dispune sesizarea Curtii Constitutionale, în legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 din Legea nr.165/2011, (fosta OUG nr.1/2011) si a dispozitiilor art.20 din Anexa nr.3 a aceluiasi act normativ, exceptie ridicata de recurentii contestatori. Irevocabila.

In calitate de lider al Filialei 1 Pitesti, in numele membrilor de sindicat, aduc multumiri Maestrului Avocat  SAVU ION ,pentru modul exceptional de pregatire si sustinere a Strategiei de Aparare!
Multumesc pe aceasta cale TUTUROR celor care au avut si au incredere in Conducerea Filialei 1 Pitesti SCMD ,au fost aproape de NOI si vom depune toate eforturile pentru ca impactul UNITATII noastre de lupta, sa constituie un model de comportament pentru toate filialele SCMD si ANCMRR.

Am onoarea sa va salut stimati camarazi!
Multa sanatate si putere de lupta pentru dreptate si adevar!

HONOR ET PATRIA, VAE VICTIS !
Liderul Filialei 1 Pitesti SCMD
Victor POPESCU

luni, 20 ianuarie 2014

 CĂTRE MEMBRII FILIALEI SCMD 1 CARACAL  și PENSIONARII MILITARI 

cu domiciliul în circumscripția teritorială a județului OLT (care nu sunt membrii SCMD CARACAL SI SLATINA),
În vederea  promovării acțiunilor în instanță, pentru recuperările bănești în baza Legii nr.241/2013 următorul set de înscrisuri trebuie depus de fiecare membru de sindicat sau pensionar miliar vâlcean (în 4 exemplare cu mențiunea Conform cu originalul și semnătură contestator) :
    Copie după decizia emisă în baza Legii nr.241/2013, (emisă la sfârșitul lunii septembrie 2013 sau începutul lunii octombrie 2013);
    Copie după plicul de comunicare a acestei decizii;
    Copie după contestația depusă la Casa sectorială de Pensii a Ministerului (M.Ap.N, M.A.I., S.R.I.);
    Copie după răspunsul primit la contestație din partea COMISIEI DE CONTESTAȚII a M.Ap.N./M.A.I./S.R.I.), dacă există acest răspuns;
    Copie xerox după plicul prin care a fost transmis acest răspuns (acolo unde acesta există);
    Copie după prima decizie de revizuire, a doua ,a treia etc, (după toate deciziile de revizuire existente și a celor de recalculare, pentru activitatea prestată în viața civilă) care au fost emise pe durata anului 2012-2013);
    Copie după cupoane de pensie cu pensiile revizuite în baza OUG nr.1/2011, după cupoanele de pensii stabilite în baza Legii 241/2013,(mai ales pentru pensionarii S.R.I. care au suferit rețineri) 

FILIALA 1 CARACAL

    Cheltuieli ocazionate de promovarea dosarului pe rolul instanței se discuta cu avocatul.
(NOTĂ: potrivit noilor dispoziții ale codului de procedură civilă, reprezentarea  în fața instanței de recurs prin avocat este obligatorie).

Depunerea documentelor se   face  la sediul Cabinetului, în prealabil prin realizarea unei programări telefonice.


IMPORTANT: Membrii SCMD.trebuie sa prezinte av.impreuna cu documentele de mai sus si dovada platii cotizatiei pe tot anul 2014(copie xerox)
                    
                     Presedintele SCMD Filiala 1 Caracal
                     Lt.col. (r.) ing. Burneiu Dorel  



Plata cotizatiei

     Cotizaţia de membru de sindicat (120 lei/an) se poate plăti în CONTUL bancar al S.C.M.D.: BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE, Agenţia Carol, cont RO41BRDE441SV79262374410,  Cod fiscal: 26096263 (verificaţi acest cont pe Blogul SCMD!).
      La depunerea cotizaţiilor în cont, fiecare menţionează numele complet, C.N.P., suma şi perioada pentru care se plăteşte cotizatia (anul 2014) şi Filiala 1 Caracal .

          Ȋncasarea cotizatiilor cu chitanţă, la  sediul Filialei , nu este permisă.Copia chitanţei eliberată de bancă, după plata cotizaţiei, trebuie adusă la sediul filialei 1 Caracal.
 Copia poate fi trimisă  şi pe adresa de mail a preşedintelui  Filialei, existentă pe blogul filialei.

luni, 13 ianuarie 2014


SCRISOARE DESCHISA A PRESEDINTELUI SCMD

Catre toti membrii SCMD, catre toti rezervistii, catre toti cetatenii de bun simt ai Romaniei
 - doi indivizi ameninta, in mod stalinist, existenta SCMD -

Cetateni, membri sau nu ai SCMD,
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) s-a infiintat, prin hotarare judecatoreasca pronuntata la 18.08.2009, ramasa definitiva si irevocabila, actionand si astazi, sub aceeasi denumire, la nivelul intregii tari, avand filiale in toate judetele si trei filiale, deocamdata, in Republica Moldova.
SCMD a aparat si apara interesele purtatorilor de uniforma militara, indiferent de institutia din care provin, realizand o prima grupare, in Istoria Romaniei, chiar daca doar la nivelul rezervistilor, a militarilor proveniti din Armata, Interne si Servicii. Neuitand misiunea pe care au avut-o pana la data trecerii, nedrepte, in rezerva, disponibilizatii intemeietori au trecut in Statut si misiunea apararii intereselor nationale, prin extensie, a societatii civile romanesti in ansamblu, obiectiv realizat prin sistemul de aliante al SCMD, numit Consiliul National al Societatii Civile (CNSC). SCMD a luptat si lupta pentru drepturi in justitie, in Parlament, in media interna si internationala si, la nevoie, in strada. Cu sacrificii, am obtinut reparatii partiale, pentru rezervisti, fie ca sunt, sau nu membri de sindicat, dar si pentru alte categorii socio-profesionale, adica pentru cei ale caror drepturi au fost calcate in picioare de “regimul Basescu”.
Aderarea la SCMD, care actioneaza si in 2014, sub aceeasi denumire neschimbata, se face, exclusiv, in baza propriei constiinte. La fel si aderarea la CNSC. Asa se face ca, peste 90% dintre membrii SCMD sunt si membri ai unor ONG-uri (asociatii, uniuni, fundatii, etc), intemeiate de rezervisti, la nivel local sau national, intre care si Asociatia Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere (ANCMRR), un ONG care si-a asumat, in lipsa unui sindicat, pana in 2009, si obiective de tip sindical.
Cu precizarea ca in SCMD intra cine vrea si ramane cine vrea si, mai ales cine intelege ca traim in Uniunea Europeana a Mileniului III, care recomanda intemeierea de organizatii de tip sindical de catre militari, reamintesc tuturor celor cu pretentii juridice ca atacarea unei hotarari judecatoresti a existentei unui astfel de organism se poate face, “cu recurs in 15 zile de la pronuntare”.
Traind in Romania, unde orice este posibil, ca presedinte fondator am amanat afirmarea noastra publica timp de trei luni, pentru a evita ca vreun interesat sa-si arunce slugile asupra noastra. Iata insa ca, la aproape 5 ani de cand hotararea de recunoastere a personalitatii noastre juridice a devenit definitiva si irevocabila, doi domni, Gl.(r) Mihai ILIESCU, presedinte ANCMRR si Cdr.(r) Constantin ALEXANDRU, fost si membru SCMD in anii 2009 – 2010, fara sa-l fi “racolat” nimeni, s-au adresat Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, solicitand “desfiintarea sentintei civile mentionate” ca “fiind lovita de nulitate absoluta”.
Ca om rational si cetatean european imi pun urmatoarele intrebari:
1.  Cum ne-a gasit respectiva Citatie, la o adresa inexistenta in Bucuresti (Strada Faurei nr. 13)? Unde este consemnat sediul SCMD ca fiind in strada Faurei?
2.    Ce parere au membrii de sindicat, proveniti din MApN care sunt, aproape toti, membri ANCMRR, de acest demers al sefului lor pe linie de ONG-uri – pastratoare de traditii? S-a obtinut acordul lor pentru a formula aceasta actiune? Dar ceilalti……. si-au dat acordul?
3.     In slujba cui actioneaza cei doi domni in cauza,  mergand, ca de obicei, pe langa lege, in Romania basista (vrand, nevrand, trebuie sa-i dam dreptate Premierului, in acest caz), exact in momentul in care SCMD a hotarat in forumul sau decizional (Consiliul National al Reprezentantilor) declansarea actiunii decisive pentru recuperarea tuturor drepturilor furate si militarilor si civililor de catre, inca activul, “regim Basescu”?
4.  In Romania, unde justitia da termene la Calendele grecesti, cum de acestei aberatii, depusa pe 16 12.2013 si primita de noi pe 13 01.2014, i s-a dat termen, rapid, pe data de 13.02.2014? Se teme cineva de noi in perspectiva apropiatelor alegeri?
Las la latitudinea dvs, stimati cetateni ai muribundei Romanii, sa gasiti raspunsurile, punandu-va la dispozitie citatia si motivatia aberantei actiuni deschise impotriva SCMD, pe 05 12.2013 si primita abia astazi…….13.01.2014 (ca de obicei, cine loveste in Romania, incepand cu 25.12.1989, loveste la data semnificativa). In ceea ce ne priveste, atata timp cat existam si vom exista, ne reafirmam decizia de a lupta pentru dreptate, asa cum am proclamat, in marile mitinguri, “pana la capat”!

Cu stima,
Presedintele SCMD
Col (r) dr. Mircea DOGARU

P.S.     Sper ca acum intelegeti, stimati camarazi, de ce nu am acceptat, in toti acesti ani, nici o modificare a Statutului si de ce SCMD a activat, strict, in limitele acestuia!







vineri, 10 ianuarie 2014


Recurs in interesul legii, solutionat
 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
 C O M U N I C A T
 În şedinţa din 21 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în cauză, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:
Decizia nr. 1 în dosarul nr. 19/2012
Admite recursurile în interesul legii declarate de prim adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabileşte că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat,instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.
Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2013.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Purtător de cuvânt al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Judecător Minodora Condoiu
RIL
privind calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat
 La data de 14.11.2012 Ministerul Public  Ministerul public a înaintat un proiect de recurs în interesul legii cu privire la „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 în referire la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin.(2)   [fost 284 alin.(2)] din Codul muncii, republicat privind determinarea instanţei competente teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni”. 
R O M Â N I A
MINISTERUL  PUBLIC
PARCHETUL  DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
PRIM ADJUNCT AL PROCURORULUI GENERAL
Nr. 265/C/1199/III-5/2012
Recurs în interesul legii înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 14 noiembrie 2012
C ă t r e, 
                   PREŞEDINTELE  ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
            În  conformitate cu prevederile art. 329 din Codul procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 32 din Legea nr.202/2010,  declar
RECURS  ÎN  INTERESUL LEGII
            În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 în referire la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin.(2)   [fost 284 alin.(2)] din Codul muncii, republicat privind determinarea instanţei competente teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni”.
 Urmare sesizării Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Braşov nr. 899/29/2011 din 06 februarie 2012, transmisă prin adresa nr. 3/S.U./2012 din 09 februarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul Competent să judece recursul în interesul legii, s-a verificat jurisprudenţa la nivelul întregii ţări în problema de drept enunţată anterior, constatându-se că, în cazul acţiunilor în justiţie promovate de organizaţiile sindicale în numele membrilor lor, în temeiul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2)  din Legea nr. 54/2003, anterior abrogării acestui act normativ prin art. 224 lit. a) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, practica judiciară are un caracter neunitar sub aspectul stabilirii legitimării procesuale active a organizaţiilor sindicale şi, consecutiv, în ceea ce priveşte determinarea instanţei competente teritorial să judece aceste cereri, după cum urmează:
  I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, identificată inclusiv la nivelul secţiilor civile ale instanţei supreme, în soluţionarea conflictelor negative de competenţă s-a apreciat că, în ipoteza analizată, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, iar instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererile formulate de acestea pentru apărarea drepturilor şi intereselor membrilor organizaţiei este cea de la sediul sindicatului.
          În argumentarea acestui punct de vedere s-a arătat că potrivit  dispoziţiilor art.28 din Legea nr.54/2003 în vigoare la data formulării cererilor  de  chemare în judecată, sindicatele apără drepturile  membrilor lor
în faţa instanţelor judecătoreşti şi au dreptul de a  întreprinde orice acţiune în justiţie în numele membrilor de sindicat, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză.
            Soluţia legislativă a fost menţinută şi prin  dispoziţiile art.28 din Legea dialogului social nr.62/2011, care în cuprinsul alin.(3)  statuează expres că, în exercitarea acestor atribuţii, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă, conferindu-li-se, aşadar, legitimare procesuală activă ope legis.
            În consecinţă, în determinarea instanţei competente teritorial să soluţioneze o atare cerere, potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) [fost art.284 alin.(2)] din Codul muncii republicat, se ţine seama  de sediul sindicatului, chiar şi în acele situaţii în care unii dintre  membrii de sindicat domiciliază în circumscripţiile altor tribunale, pe temeiul coparticipării procesuale active şi al prorogării de competenţă. ( Anexa I)
             II. Într-o altă opinie, inclusiv la nivelul instanţei supreme,  s-a apreciat în aceleaşi ipoteze că,  din interpretarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 54/2003, în vigoare la data formulării cererilor de chemare în judecată, organizaţia sindicală stă în proces doar în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, în numele şi interesul cărora a promovat acţiunea. Calitatea procesuală activă aparţine membrilor de sindicat, deoarece existenţa sau inexistenţa drepturilor reclamate prin acţiunea în justiţie urmează a fi stabilită în privinţa acestora din urmă.
            Prin art. 28 din Legea nr. 54/2003 se conferă organizaţiei sindicale un drept de reprezentare legală, întrucât atât norma specială, anterior menţionată, cât şi dispoziţiile art. 69 din Codul de procedură civilă, referindu-se la drepturile de dispoziţie ale părţilor au în vedere pe titularul drepturilor procesuale, respectiv pe titularii drepturilor ce decurg din legislaţia muncii, ceea ce presupune că întotdeauna, indiferent dacă dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau este convenţional, reclamant şi titular al drepturilor procesuale şi al drepturilor deduse judecăţii este cel reprezentat, iar nu persoana reprezentantului.
           Faptul că organizaţia sindicală acţionează în calitate de reprezentant legal  rezultă şi din prevederile art.222 Codul muncii, anterior modificării acestui act normativ prin Legea nr. 40/2011 (devenit art. 219 din Codul muncii, republicat).
             În consecinţă,  dispoziţiile legale referitoare la competenţa teritorială de soluţionare a acestor cauze  se raportează la membrii sindicatului,  titulari ai drepturilor pretinse, iar nu la reprezentantul acestora, respectiv organizaţia sindicală, deoarece textele din Codul de procedură civilă şi din legile speciale care instituie norme de competenţă, referindu-se la domiciliul pârâtului sau reclamantului, după caz, nu pot avea în vedere pe reprezentanţii legali sau convenţionali ai părţilor.
           Ca atare, în aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii rep. [fost art. 284 alin.(2)], determinant nu este sediul sindicatului, ci domiciliul sau reşedinţa membrilor  de sindicat  în numele cărora reprezentantul s-a adresat justiţiei.  ( Anexa II)
Apreciez primul punct de vedere exprimat ca fiind în litera şi spiritul legii  pentru următoarele considerente:
          Premisele legale ale apariţiei practicii neunitare ce fac obiectul prezentului recurs în interesul legii au fost reprezentate de modalitatea imprecisă în care  dispoziţiile art.28 din Legea nr.54/2003 recunoşteau organizaţiilor sindicale posibilitatea de a formula acţiuni în justiţie în numele şi interesul membrilor lor, pentru valorificarea drepturilor acestora izvorâte din lege, regulamente, contracte colective şi/sau individuale de muncă, etc., fără a fi nevoie de un mandat expres din partea celor reprezentaţi în această modalitate.
           Practica neunitară s-a menţinut şi după adoptarea Legii nr.62/2011 privind dialogul social, în care se statuează expres asupra calităţii procesuale active a organizaţiilor sindicale atunci când introduc în justiţie o acţiune în numele membrilor lor, fiind identificată, astfel cum s-a arătat în precedent, în privinţa acţiunilor în justiţie formulate sub imperiul Legii nr. 54/2003.
            Potrivit dispoziţiilor art.28 alin. (1) din Legea nr.54/2003, organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
            Art. 28 alin. (2) din acelaşi act normativ statuează că, în exercitarea atribuţiilor respective, organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată.[1]
            Instituind dreptul organizaţiilor sindicale de a formula acţiuni în justiţie în numele membrilor lor, chiar şi în lipsa unui mandat expres din partea acestora, cu păstrarea, însă a drepturilor de dispoziţie procesuală din partea titularilor drepturilor subiective, textul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 configura elementele legitimării procesuale extraordinare a acestor organizaţii, depăşind astfel limitele unui simplu drept de reprezentare legală.[2]
            După cum s-a observat şi în doctrină, organizaţia sindicală nu acţionează în baza unei "puteri", ci de pe platforma unei "calităţi procesuale ce i-a fost recunoscută legal", (…) ea "nu reprezintă persoana în numele căreia acţionează în justiţie", ci "acţionează în nume propriu, dar în interesul acelei persoane", fiind "o acţiune în substituire, nu în reprezentare".[3]
            Legitimarea procesuală activă a fost recunoscută organizaţiilor sindicale, în considerarea ocrotirii intereselor membrilor lor, fie că erau interese de grup, fie individuale.
            Această concluzie se desprinde nu numai din formularea cuprinzătoare a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 54/2003, prezentat anterior, ci şi din dispoziţiile fostului art. 282 din Codul Muncii (actual art. 267 din Codul Muncii, republicat), în acord cu care pot fi părţi în conflicte de muncă, salariaţii, angajatorii, sindicatele şi patronatele, precum şi alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă.[4]
             Întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, inclusiv în conflictele individuale de muncă.
            Intenţia legiuitorului, în sensul că organizaţiile sindicale acţionează în calitate de reclamante este confirmată istorico-teleologic de evoluţia legislativă ulterioară abrogării Legii nr. 54/2003, respectiv de prevederile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, rep., prin care se precizează expres calitatea procesuală activă a acestor organizaţii.
            În această manieră a fost consolidată orientarea de jurisprudenţă la care achiesăm.
            Întrucât organizaţiei sindicale i se recunoaşte legitimare procesuală activă, este necesar ca, în determinarea competenţei teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul Muncii, republicat, să se ţină seama de sediul sindicatului.
            Într-o atare interpretare şi aplicare a legii nu se neagă caracterul exclusiv al competenţei teritoriale stabilite prin normele Codului Muncii, ci este asigurată o protecţie mai eficientă a drepturilor şi intereselor membrilor organizaţiei sindicale.[5]
            Această soluţie este aplicabilă şi în situaţia în care organizaţia sindicală acţionează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de sindicat, având domiciliile în circumscripţiile unor tribunale diferite, însă nu pe temeiul litisconsorţiului/coparticipării procesuale active facultative şi, consecutiv, al prorogării convenţionale de competenţă, ci pe temeiul legitimării procesuale active extraordinare a organizaţiei sindicale.
            De altfel, această soluţie legislativă se regăseşte şi în redactarea art. 269 alin. (3) din Codul Muncii, republicat, care va deveni aplicabil cu începere de la 1 februarie 2012, în acord cu care, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi.[6]
             În concluzie, sub aspectele analizate, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, iar în determinarea competenţei teritoriale potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat [(fost art. 284 alin. (2)], se va ţine seama de sediul sindicatului – reclamant.
            Chiar dacă problema de drept analizată vizează situaţiile acţiunilor formulate în temeiul art. 28 din Legea nr. 54/2003, dezlegarea acesteia pe calea unei decizii cu caracter obligatoriu pentru viitor este necesară, din perspectiva  conflictelor de competenţă ce vor fi soluţionate de curţile de apel, potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cât şi din perspectiva recursurilor aflate pe rolul curţilor de apel ori care vor fi soluţionate de aceste instanţe în care chestiunea încălcării normelor de competenţă teritorială absolută este invocată ca motiv de recurs de părţi sau din oficiu.
*               *              *
                     Pentru aceste motive, în temeiul art. 3307 din Codul de procedură civilă, solicit admiterea recursului în interesului legii şi pronunţarea unei decizii prin care să asiguraţi interpretarea şi aplicarea unitară a legii în această chestiune de drept.
PRIM ADJUNCT AL PROCURORULUI GENERAL*
Daniel Marius Morar
___________________
* În condiţiile vacantării funcţiei de Procuror General, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 529/C/2007 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 154 din 5 martie 2007.

[1]  Soluţia legislativă conţinută de art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 54/2003 a fost preluată după abrogarea acestui act normativ, în cuprinsul art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, republicată în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 625 din 31 august 2012, textul analizat păstrându-şi însă, numerotarea şi conţinutul iniţial.
  În plus, comparativ cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 54/2003, art. 28 din Legea nr. 62/2011 rep., conţine alin. (3) care precizează textual că, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţia sindicală are calitate procesuală activă.  
[2] În acest sens, Mihaela Tăbârcă - "Drept procesual civil", vol. I, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005, p. 109 – 110; Mihaela Tăbârcă - "Excepţiile procesuale în procesul civil", Editura Rosetti, Bucureşti, 2002, p. 114; I. Deleanu - "Tratat de procedură civilă. Din perspectiva Noului Cod de procedură civilă", vol. I, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2010, p. 124; I. Leş - "Noul Cod de procedură civilă. Comentarii pe articole. Art. 1 - 449", Ediţia I, Editura CH Beck, Bucureşti, 2011, comentarii asupra art. 36 din Noul Cod de procedură civilă;
[3]  I. Deleanu, op. cit.
[4]  În acest sens, I. Leş, op. cit.
[5]  În acelaşi sens, decizia nr. 1572 din 19 noiembrie 2009 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 13 ianuarie 2010.
[6]  Textul a fost introdus prin art. 46 din Legea nr. 76/2012  pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 365 din 30 mai 2012;

    Potrivit art. 81 din Legea nr. 76/2012, astfel cum a fost modificat prin art. unic din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2012, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 606 din 23 august 2012, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, intră în vigoare la 1 februarie 2013.

Documentula fost primit de la Departamentul Juridic  al SCMD