duminică, 28 aprilie 2013


ALARMA GENERALA !



Contra Nostra. UE pregătește armata de gherilă urbană

| Scris de: Luciana Pop

EUROGENDFOR primește întăriri de la Batalionul de la Vișegrad • Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia vor pune la bătaie 3.000 de super-soldați pentru o Unitate a UE • Italia, Spania, Franța, Olanda și Portugalia, predispuse la ample mișcări populare, au creat, din 2007, o unitate specială, antrenată pentru lupta urbană

           Batalionul de la Vi
șegrad vine să întărească Forța de Jandarmerie a UE, pregătită special pentru înăbușirea violentă a protestelor. Anticipând că cei 3.000 de jandarmi ai EUROGENDFOR nu vor putea face față maselor, s-a hotârât că este nevoie de o altă armată de luptă urbană.
            Cu binecuvântarea cancelarului Merkel și a președintelui Hollande, statele din Grupul de la Vișegrad - Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia - au decis să formeze 3.000 de soldați, care vor face parte din Unitatea de luptă comună, din cadrul UE. Practic, Batalionul de la Vișegrad (V4 EU BG) va putea reprima orice revoltă populară și va fi gata de luptă până în 2016.
            „Armata împotriva disperaților”. Așa a fost supranumită de presa italiană noua forță militară creată sub patronajul direct al Berlinului și Parisului.
             Oficial, Unitatea de luptă comună din cadrul UE va putea fi utilizată pentru operațiuni de menținere a păcii, de prevenire a conflictelor armate și de gestionare a crizelor. Neoficial, susține presa italiană, Batalionul de la Vișegrad va gestiona nemulțumirile interne ale cetățenilor din statele Uniunii, pe fondul austerității dictate de Bruxellles și Berlin.
Polonezii recrutează „gorile”
               Aproximativ 3.000 de soldați vor fi antrenați, până în 2016, fiind gata să intervină împotriva nemulțumiților, scrie cotidianul slovac „Pravda”, citat de site-urile italiene. Conform planului, Polonia va furniza cea mai mare parte a forței militare, adică aproximativ 1.600 de soldați, în timp ce Republica Cehă va contribui cu medici și structură logistică, Ungaria, cu ingineri militari, iar Slovacia va pune la dispoziție experți în arme de distrugere în masă.
                 Deși Grupul de la Vișegrad (club informal creat în 1991) nu a dezvăluit mai multe detalii, presa poloneză susține că Batalionul va putea fi desfășurat în zonele de conflict în maximum 15 zile. Se mai știe că Batalionul va fi plasat sub comanda Poloniei. Și că polonezii au început deja să recruteze „gorile” pentru noua Unitate de luptă.
Poliția militară a UE, gata să intre în Grecia
              În timpul protestelor de amploare din Grecia, din 2011, presa de la Atena vorbea despre posibila intervenție a EUROGENDFOR în această țară, deși statul elen nu a semnat Tratatul de înființare a acestei unități. Trupele de jandarmi ale UE ar fi debarcat, pe 8 octombrie 2011, în portul Igumenitsa, gata să facă ordine pe străzile Atenei. Dotată cu superputeri politice, această forță a jandarmeriei europene a fost creată, în 2007, prin Tratatul de la Velsen, de Italia, Franța, Spania, Olanda și Portugalia, fiind formată din 3.000 de oameni.
         Lor li s-a adăugat ulterior și România. EUROGENDFOR nu se supune parlamentelor naționale, ci direct guvernelor statelor membre.

Unde intervine EUROGENDFOR
Actul semnat la înființarea EUROGENDFOR prevede că această forță poate fi utilizată la:
- misiuni de securitate și ordine publică;
- îndeplinirea unor misiuni de supraveghere publică, gestionarea traficului, controlul frontierelor 
și activități de intelligence;
- protejarea persoanelor 
și a bunurilor și menținerea ordinii în caz de manifestații publice.

Ce cred exper
ții
„Aceste state - Polonia, Cehia, Slovacia (n.r. - fosta Cehoslovacie), Ungaria - sunt foste membre ale Tratatului de la Varșovia, care prevedea că, în cazul în care erau atacate, opuneau rezistență. Sunt țări care au beneficiat de consultanță americană, ca să creeze o forță de intervenție rapidă. Mai exact, unități speciale. Unități care fac treaba murdară, care se infiltrează în adâncimea teritoriului, capturează șefi de stat, asasinează, pregătesc insurecții armate înțări în care s-a stabilit că trebuie să aibă loc schimbare de regim. Toate sunt după patent american”, susține Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licenţiat în ştiinţă militară la Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti.

sâmbătă, 27 aprilie 2013



Protocol de colaborare


,,UBI CONCORDIA IBI VICTORIA”
PROTOCOL DE COLABORARE
            Încheiat astăzi 04.2013 între:
1. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din M.Ap.N. Filiala Dolj, reprezentată de dl. Gl. mr. dr. (r.) PÂLŞOIU Ion;
2. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din M.A.I. Filiala Dolj, reprezentată de dl. Col. (r.) TURTURICĂ Paul;
3. Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din S.R.I. Filiala Dolj, reprezentată de dl. Col. (r.) OLARIU Gheorghe;
4. Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Jandarmeria Oltenia, reprezentată de dl. Gl. mr. dr.(r.) VELICU George;
5. Asociaţia Militarilor Proconcordia Craiova, reprezentată de Col. (r.) LUNGU George;
6. Asociaţia Militarilor din România ROMIL Craiova, reprezentată de Lt.col.(r.) POPA Marian
7.Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate Filiala Dolj, reprezentat de Col. (r.) NAON Mişu Ioan
Se încheie următorul
PROTOCOL DE COLABORARE
,,CONCORDIA DOLJULUI”
Art. 1. Toate părţile constată că sunt legal constituite şi că reprezintă, conform statutelor, interesele cadrelor militare de toate categoriile şi funcţionarilor publici cu statut special constituiţi în aceste forme asociative conform statutelor.
Art. 2.  Toate părţile constată că interesele celor pe care îi reprezintă sunt încă ameninţate de către oficialităţi, prin declaraţii, legi, proiecte de legi şi politici publice promovate care contravin unor drepturi anterior câştigate şi legiferate.
Art. 3.  Toate părţile sunt decise să facă front comun în apărarea drepturilor legal obţinute de către cei pe care îi reprezintă pentru a nu permite lezarea acestor drepturi.
Art. 4. Toate părţile convin prin acest protocol următoarele:
4.1. Consimt să constituie ,,UNIUNEA ASOCIAŢIILOR MILITARE DIN JUDEŢUL DOLJ” – parte integrantă a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Militare – organizaţie democratică constituită prin liberul consimţământ al membrilor săi, în care fiecare organizaţie şi asociaţie îşi păstrează personalitatea, statutul, principiile şi regulile de funcţionare şi care militează pentru apărarea şi promovarea intereselor militarilor români proveniţi din toate structurile Sistemului Naţional de Apărare Siguranţă şi Ordine Publică;
4.2. Să respecte statutul, independenţa şi principiile fiecăreia din părţi, fără amestec în probleme interne în ceea ce priveşte organizarea, statutul, principiile, obiectivele politice şi modalităţile de realizare ale acestora;
4.3. Să se sprijine reciproc în acţiunile desfăşurate şi să nu intreprindă acţiuni de defăimare, lovire, sau denigrare a uneia din părţi;
4.4. Să stabilească, pentru acţiuni de interes comun, strategii şi planuri de acţiune, aprobate prin consens de toate părţile.
4.4.1. Pentru punctele sau acţiunile în care una din părţi nu îşi exprimăacordul, se poate abţine şi nu va fi implicată, acest lucru urmând a fi specificat;
4.4.2. Pe baza planului comun de acţiune să elaboreze apeluri, notificări, manifeste, propuneri de interpelări parlamentare, scrisori adresate forurilor de decizie locală şi naţională;
4.4.3. Să elaboreze şi să aprobe prin consens aceste documente ce vor fi emise cu semnătura şi ştampilele părţilor semnatare;
            4.5. Să constituie un grup de lucrui, format din persoane ce se vor fi desemnate de conducerile părţilor semnatare şi agreate de parteneri, carer să se întâlnească ori de căte ori se convine, pentru întocmirea, urmărirea şi completarea planurilor de acţiune comune.
            4.5.1. Şedinţele grupului vor fi conduse prin rotaţie, de către o persoană ce se va stabili de comun acord;
            4.5.2. Grupul va întocmi strategia pe termen lung şi planul comun de acţiune care vor fi aprobate de conducerile fiecărui membru semnatar al protocolului şi semnate şi parafate de preşedinţii de asociaţii şi sindicat;
            4.5.3. Pentru punctele în care una din părţile semnatare nu va fi de acord, grupul de lucru, cu aprobarea birourilor operative ale părţilor semnatare pot anula acţiunea sau o pot menţine, cu amendamentul ca una din părţi (se va specifica partea în cauză) nu este de acord sau nu participă;
            4.5.4. Grupul de lucru va întocmi documente, declaraţii, scrisori, apeluri comune pe care le va supune aprobării reprezentanţilor părţilor semnatare a protocolului, după care vor deveni operative.
            4.6. Reprezentanţii părţilor semnatare ale protocolului, se vor întâlni ori de câte ori situaţia o va cere pentru a analiza activitatea grupului operativ şi a se informa cu activităţile desfăşurate individual.
            4.6.1. Şedinţele reprezentanţilor vor fi prezidate de către unul din reprezentanţii stabiliţi de comun acrd în prealabil de către toţi cei prezenţi;
            4.6.2.  La şedinţele reprezentanţilor pot participa şi membri ai biroului de lucru, dacă preşedinţii convin asupra acestui lucru sau oricare alţi membri ai birourilor asociaţiilor şi sindicatului a căror prezenţă este necesară sau cerută la un moment dat, dacă se convine asupra acestui lucru.
            4.7. Nici o parte semnatară nu poate fi forţată într-un fel să participe sau să desfăşoareactivităţi sau acţiuni ilegale, sau care contravin statutului organizaţiei respective.
            4.8. Orice parte semnatară se poate rtrage din protocol, după un preaviz de 14 zile, timp în care va face publică retragerea.
            4.8.1. Odată retrasă din protocol, orice parte semnatară se va delimita de acţiunile ce vor fi intreprinse ulterior, dar nu va denigra, nu va lovi, nu va defăima şi nu va prejudicia moral sau sub orice formă nici una din membrele semnatare ale Protocolului, tratându-le în continuare în spiritul respectului şi onoarei.
            Art. 5. În afara acţiunilor comune, ce vor purta girul şi semnătura preşedinţilor de asociaţii şi filiale ale părţilor semnatare, fiecare parte îşi desfăşoară activităţile în concordanţă cu principiile statutare şi de ordine interioară ca şi legislaţia în vigoare, fără a implica în vre-un fel sau altul, părţile semnatare ale protocolului, respectând totuşi prevederile art.4.3. în ceea ce priveşte interdicţia de a desfăşura acţiuni de defăimare, lovire sau denigrare a uneia din părţile semnatare.
Art. 6. Actualul protocol se încheie pe perioadă nelimitată, şi se consideră reînnoit la fiecare aniversare, fără a necesita alte înscrisuri sau convenţii.
Art. 7. Actualul protocol poate fi îmbunătăţit sau extins de comun acord ori de câte ori părţile semnatare vor considera necesar.
Art. 8. Orice altă organizaţie care va dori sau se va înfiinţa ulterior semnării protocolului, poate adera la prevederile acestui protocol, prontr-o cerere de aderare prin care se va obliga să respecte prevederile Protocolului, cerere ce va trebui discutată şi aprobată la întâlnirea preşedinţilor de asociaţii şi filiale semnatare ale Protocolului.
                        8.1. Pentru a fi admisă în protocol e nevoie de acordul majorităţii simple din totalul membrilor semnatari ai Protocolului, exprimat prin votul preşedinţilor de filiale (sindicate, asociaţii) semnatare.
Art. 9. Actualul Protocol îşi face efectul asupra părţilor semnatare, pe plan local, respectiv filialele Judeţene ale asociaţiilor, sau organizaţiilor semnatare, fără a implica în vre-un fel conducerile centrale ale fiecărei filiale sau celellalte filiale judeţene.
Art. 10. Părţile semnatare îşi vor desfăşura toate activităţileşi acţiunile sub semnul respectului reciproc, al onoarei şi demnităţii, al apărării şi respectării drepturilor membrilor asociaţi şi tuturor celor reprezentaţi de semnatarii Protocolului.
Art. 11. Toate acţiunile ce se vor desfăşura vor respecta Constituţia ţării, legislaţia în vigoare care reglementează activitatea sindicatelor – asociaţiilor semnatare, statutele şi regulamentele der ordine interioară ale părţilor semnatare.
Art. 12. Părţile nu au patrimoniu comun.
Încheiat şi semnat azi        .05.2013
Gl. mr. dr. (r.) PÂLŞOIU Ion
Gl. mr. dr. (r.) VELICU George;
Col. (r.) TURTURICĂ Paul
Col. (r.) OLARIU Gheorghe;
Col. (r.) LUNGU George
Lt.col. (r.) POPA Marian
Col. (r.) NAON Mişu Ioan

Apelul Filialei Craiova catre Asociatiile Militarilor


APELUL
FILIALEI CRAIOVA A SCMD ADRESAT ASOCIAŢIILOR MILITARILOR
DIN JUDEŢUL DOLJ
                          Comandamentele majore ale vremurilor pe care le trăim, în care sărăcia tinde să devină ,,starea de normalitate” a tot mai,multor comunităţi umane, iar neîncrederea în toţi şi în toate sunt tot mai frecvente ca atitudine faţă de cel de aproape, ne obligă la o schimbare rapidă de comportament, bazată pe toleranţă, încredere,  unitate şi consecvenţă pentru transpunerea în practică a idealurilor şi năzuinţelor comune.
                          O unitate în diversitate care să se întemeieze pe respectul faţă de valorile unei societăţi democratice, pe promovarea tradiţiilor moştenite de la înaintaşi şi nu în ultimul rând pe convingerea şi încrederea că numai împreună uniţi într-un efort comun vom putea supravieţui ca neam şi ca o ţară liberă. Este o realitate faptul că, societatea post decembristă în care cu toţii ne-am pus speranţele, s-a întemeiat şi s-a cristalizat prin minciună, fraudă, corupţie şi dezinformare, generalizată, ,,operă” a unor grupuri de interese ostile intereselor naţionale sub protecţia şi oblăduirea unei ,, clase politice” semidocte, aservită propriilor interese şi nu de puţine ori intereselor unor puteri străine, fapt concretizat în distrugerea economiei naţionale devenită peste noapte ,,morman de fier vechi” sau ,,găuri negre”, sărăcia generalizată a populaţiei, distrugerea învăţământului şi sănătăţii, slăbirea şi politizarea instituţiilor de bază ale societăţii (justiţie, armată, poliţie, servicii secrete, învăţământ superior) toate culminând cu învrăjbirea categoriilor sociale şi alterarea climatului social.
                          Toate acestea s-au petrecut sub ochii noştri îngăduitori făcându-ne astfel părtaşi la ,,marele dezastru” prin neimplicarea şi lipsa de atitudine de care am dat dovadă la momentul respectiv.
                          Cunoscători ai ,,tehnicilor de manipulare socială” băieţii deştepţi din ţară dar şi din afară au lucrat şi lucrează cu sârg la distrugerea şi dezbinarea societăţii româneşti pe toate palierele sale, dându-ne mereu spre studiu şi dezbatere publică, teme false prin care urmăresc de fapt distrugerea atenţiei opiniei publice de la adevăratele realităţi ale societăţii româneşti, în fapt marele jaf naţional.
                          Pentru toate acestea, măcar în ceasul al douăsprezecelea, suntem datori cu o schimbare de atitudine prin care să ne redăm încrederea şi speranţa în capacitatea noastră ca neam de a renaşte şi a ne apăra valorile pe care să se bazeze reconstrucţia statului de drept şi a societăţii cu adevărat democratice la care au visat părinţii noştri şi la care visează astăzi copii şi nepoţii noştri.
                          Noi ca şi categorie socioprofesională aparte, aflată sub jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor avem datoria de a ne asuma coalizarea tuturor energiilor pozitive din societate şi prin exemplul nostru de unitate şi toleranţă să reconstruim ceea ce alţii în aceşti ani au distrus şi anume unitatea naţiunii române.
                          În acest scop, dragi camarazi de arme, membri în asociaţii şi fundaţii militare vă propunem realizarea unei Uniuni Naţionale a tuturor asociaţiilor militare, care să ne confere recunoaşterea la nivelul societăţii româneşti a sacrificiilor şi meritelor, recunoaşterea ca partener de dialog pentru toate instituţiile statului şi a instituţiilor europene şi euroatlantice, uniune capabilă să transmită un mesaj unitar şi ferm al categoriei noastre profesionale capabilă să contribuie din plin la apărarea instituţiei militare şi întărirea statului de drept, naţional şi unitar.
                          Acest început se realizează azi la Craiova în ,,cetatea banilor olteni” locul în care marele voievod MIHAI VITAZUL a visat la unirea tuturor românilor ,,pohta ce-am pohtit” prin semnarea primului protocol de constituire a Uniunii Judeţene Dolj a Asociaţiilor Militare, structură asociativă în care partenerii îşi păstrează personalitatea juridică, statutul şi obiectivele respectând principiul ,,unităţii în diversitate”.
                          Principiile, normele şi regulile de colaborare şi acţiune sunt cuprinse în Protocolul de Constituire, document asumat şi semnat de părţile semnatare, care fac parte integrantă din prezentul APEL.
         PREŞEDINTELE
FILIALEI CRAIOVA A SCMD
Col.(r.) ec.
                  IOAN MIŞU NAON   

Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 aprilie 2013


Nr. 468/C2/969/III-5/2013

Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 aprilie 2013

   C ă t r e,

PREŞEDINTELE  ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE


În temeiul dispoziţiilor art.514 din Codul de procedură civilă, formulez prezentul

RECURS  ÎN  INTERESUL LEGII

                În practica instanţelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la: „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor  art. 1 alin. (1)  din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 în referire la revizuirea pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010, atunci când printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a dispus anularea deciziei de recalculare emise  în temeiul Legii nr. 119/2010 şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu, în cuantumul anterior”.  

Urmare sesizării nr. 8/CC din 22 februarie 2013 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, transmisă prin adresa nr. 1/S.U./2013 din 11 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a suplimentat verificarea de jurisprudenţă în problema de drept enunţată, constatându-se caracterul neunitar al acesteia.
Cazuistica analizată este circumscrisă ipotezelor în care deciziile de recalculare a  pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010, emise  în temeiul acestui act normativ şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri  judecătoreşti definitive şi irevocabile, iar după revizuirea din oficiu a pensiei, în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, decizia de revizuire a fost contestată, invocându-se încălcarea dreptului de proprietate şi a principiului stabilităţii raporturilor juridice izvorâte din hotărârile judecătoreşti precedente.
În aceste cauze, instanţele au pronunţat soluţii diferite, după cum urmează:

I. Într-o primă orientare jurisprudenţială majoritarăcontestaţiile au fost respinse, iar deciziile de revizuire emise în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 au fost menţinute ca legale, reţinându-se că prin acest act normativ s-a reglementat o altă etapă în procesul de transformare a pensiilor speciale, în pensii de asigurări sociale, etapă în care s-a procedat la revizuirea, cu respectarea principiului contributivităţii, a cuantumului pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010 care au făcut obiect al recalculării.
Faptul că decizia de recalculare precedentă a fost anulată în cadrul unei proceduri judiciare ce a fost finalizată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu anterioare, nu înseamnă că nu mai pot fi aplicate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
Dimpotrivă, şi în aceste situaţii sunt incidente dispoziţiile art. 1 alin. (1) din acest act normativ, întrucât obligaţiile rezultate din anularea prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile a deciziilor de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 subzistă doar atâta timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti respective.
În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin decizia nr. 215 din 13 martie 2012, prin care s-a arătat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 instituie o nouă procedură, de revizuire a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010.
Ca atare, puterea de lucru judecat de care beneficiază hotărârea judecătorească anterioară prin care s-a anulat decizia de recalculare a pensiei emise în temeiul Legii nr. 119/2010 va funcţiona numai pentru perioada de timp cât obiectul judecăţii precedente este în fiinţă şi cât timp se păstrează temeiul juridic ce a stat la baza emiterii sale, iar obligaţiile rezultate din anularea deciziilor de recalculare subzistă doar atâta timp cât este în vigoare temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Se apreciază că astfel nu se aduce atingere dreptului de proprietate, invocându-se considerentele formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Frimu împotriva României[1] şi nici principiului stabilităţii raporturilor juridice, întrucât respectarea acestui principiu nu exclude o intervenţie ulterioară a legiuitorului, dacă anumite circumstanţe obiective sunt de natură să impună o atare intervenţie, cerinţele impuse de Convenţie fiind ca ingerinţa să fie legitimă şi să păstreze un just echilibru. (Anexa I)

II. Într-o a doua orientare jurisprudenţială minoritarăcontestaţiile au fost admise, iar deciziile de revizuire au fost anulate, considerându-se că dispoziţiile   art. l alin. (l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2011 nu sunt aplicabile, întrucât se încalcă autoritatea de lucru judecat izvorâtă din hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care s-a stabilit în favoarea reclamanţilor dreptul de a beneficia în continuare de pensia specială, în cuantumul avut anterior aplicării Legii nr. 119/2010, invocându-se principiile ce decurg din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Pravednaya împotriva Rusiei[2].
Astfel, s-a arătat că aspectul pozitiv al puterii de lucru judecat presupune ca partea care a câştigat procesul să se poată prevala, într-o nouă judecată, de dreptul recunoscut printr-o hotărâre judecătorească, fără ca instanţa în faţa căreia este invocată această apărare să mai poată lua în discuţie existenţa dreptului, ceea ce rezidă în obligativitatea dezlegărilor date prin hotărârea judecătorească anterioară cu privire la problemele de drept dezbătute care sunt reiterate în noul litigiu.
Întrucât dreptul de a beneficia de cuantumul pensiei, astfel cum a fost stabilit anterior recalculării efectuate în baza Legii nr. 119/2010 a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a stabilit că aplicarea acestui act normativ este contrară principiilor instituite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu se mai poate recurge la revizuirea pensiei prin aplicarea  Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 decât cu încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi al drepturilor astfel stabilite care constituie un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.  
S-au invocat şi considerentele formulate în cuprinsul deciziei nr. 215 din 13 martie 2012 pronunţată de Curtea Constituţională prin care s-a arătat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu cuprinde prevederi care să împiedice executarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, atâta timp cât este în vigoare temeiul legal în baza căruia aceste hotărâri au fost pronunţate. (Anexa II)

Apreciez prima orientare jurisprudenţială ca fiind în litera şi spiritul legii,  din următoarele considerente:
            În temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, s-a realizat recalcularea tuturor pensiilor speciale prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, în scopul integrării pensiilor de serviciu în sistemul public de pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000. Cuantumul pensiilor a fost determinat prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea punctului de pensie, pe baza documentelor existente în dosarele de pensionare[3]
            Această măsură legislativă a fost analizată de Curtea  Europeană a Drepturilor
Omului în cauzele Frimu împotriva României (1) şi Abăluţă şi alţii împotriva României[4] constatându-se că reforma sistemelor de pensii s-a bazat pe motive obiective invocate la momentul adoptării Legii nr. 119/2010, respectiv contexul economic şi corijarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii[5]. S-a observat că reducerea cuantumului pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 19/2000 şi ulterior de Legea nr. 263/2010, fiind menite să asigure echilibrul bugetar şi să corijeze disparităţile existente între diferitele sisteme de pensii, astfel încât motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu au fost considerate nerezonabile sau disproporţionate[6].  
            În ambele cauze, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să-i facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
            Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59 din 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor[7] s-a instituit o nouă procedură, de revizuire a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010.          Intervenţia legislativă a fost determinată de existenţa unei situaţii extraordinare, motivată de Guvern prin trei elemente interdependente şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare; impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări în procesul de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivităţii şi al egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale[8].
Astfel, prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-a prevăzut că pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr.119/2010 care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor acestei legi se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe.
            Prin art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ a stabilit că pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.
            Din aceste dispoziţii legale, rezultă că procedura de revizuire a pensiilor era obligatoriu a fi începută de casele teritoriale de pensii, din oficiu, în privinţa beneficiarilor drepturilor de pensie, norma având caracter dispozitiv.
            Din formularea cuprinzătoare a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) al ordonanţei, rezultă că au format obiect al procedurii de revizuire toate deciziile de recalculare a pensiei, emise în temeiul Legii nr. 119/2010, fără vreo distincţie, după cum acestea au fost sau nu atacate în justiţie, iar în această din urmă ipoteză, indiferent dacă au fost sau nu menţinute de instanţe.
            Întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, sfera de aplicare a procedurii instituite prin acest act normativ nu poate fi limitată doar la revizuirea deciziilor de recalculare care nu au fost contestate în justiţie ori în privinţa cărora contestaţiile au fost respinse şi nici la procedurile iniţiate de beneficiarii deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii nr. 119/2010 care au formulat cereri în temeiul art. 1 alin. (3) din ordonanţă.
            Pe de altă parte, din perspectivele identificate de instanţele de judecată care au adoptat orientarea minoritară, analiza efectuată de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate anterior a relevat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010. Dimpotrivă, s-a arătat că: „actul normativ criticat instituie o nouă procedură administrativă de calcul a pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 sunt acte normative distincte, procedurile fiind de asemenea, separate şi succesive. Prin urmare, (...) Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecăroreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate la dispoziţiile art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010[9].
            Aceste statuări se impun în temeiul efectului  obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile instanţei de contencios constituţional fiind ataşată nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta[10].
            Din aceste perspective, apreciem că nu pot fi reţinute pretinsele încălcări ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Primul Protocol adiţional.
            În plus, din prevederile art. 3 ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, rezultă că s-a urmărit ca, în procedura de revizuire să nu fie afectate, prin restituire, drepturile de pensie deja încasate de beneficiari, fie în baza unor hotărâri judecătoreşti, fie în baza deciziiilor de recalculare, de vreme ce obligaţia de restituire institutită prin text vizează doar plata către beneficiari a diferenţelor dintre cuantumul cuvenit al pensiei, rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii.
            Această concluzie este susţinută şi de prevederile art.14 din Legea nr. 6 din 21 februarie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 în care se arată că: „Drepturile de pensii obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, ca urmare a contestării recalculării şi revizuirii efectuate pentru categoriile de pensii prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată prin Legea nr. 109/2012, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.”           
            Ca atare, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu a retroactivat asupra prestaţiilor deja încasate de beneficiarii drepturilor de pensie, acestea nefiind supuse restituirii, iar efectele hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi s-a dispus plata pensiilor în cuantumul avut anterior recalculării au rămas câştigate pe toată perioada cuprinsă între data rămânerii definitive şi irevocabile a acestor hotărâri judecătoreşti şi data emiterii deciziilor de revizuire în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
            În acest sens, invocam mutatis mutandis considerentele deciziei nr. 1286 din 29 septembrie 2011 pronunţată de Curtea Constituţională prin care s-a arătat că: „Ceea ce se subsumează, în mod evident, conceptului de facta praeterita este dobândirea calităţii de pensionar însă, cu privire la drepturile rezultate în urma obţinerii calităţii menţionate, se observă că acestea se constituie în veritabile efecte rezultante ale actului de pensionare, ceea ce nu înseamnă că actul de pensionare determină a priori şi ad aeternum cuantumul pensiei/drepturilor aflate în plată. Astfel, prestaţiile de asigurări sociale, subsecvente actului de pensionare, nu pot fi considerate ab initio ca fiind facta praeterita. Ele devin facta praeterita pe măsura curgerii timpului, însă cuantumul pensiei la care este îndrituit pensionarul pentru perioada ce urmează unei luni încheiate este mai degrabă un efect viitor al raporturilor juridice trecute - facta futura, întrucât raportul juridic trecut (...) se constituie chiar în dobândirea calităţii de pensionar şi toate prestaţiile succesive lunare sub forma pensiei sunt facta futura, care, pe măsura trecerii timpului, devin facta praeterita[11].
Situaţiile juridice rezultate din cauzele analizate sunt diferite de cele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat anterior încălcări ale drepturilor fundamentale, bunăoară prin intervenţia legislativului de natură a refuza sau omite executarea[12] ori prin promovarea unor căi extraordinare de atac ce constituiau un „apel deghizat”[13].

*
*                           *

Ca atare, în interpretarea şi aplicarea dipoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/201, sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărârie judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare.   
                       
            Pentru aceste motive, în temeiul art. 517 din  Codul de procedură civilă, solicit admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să asiguraţi interpretarea şi aplicarea unitară a legii în această chestiune de drept.

ADJUNCTUL  PROCURORULUI GENERAL*
Gabriela Scutea






___________________
În condiţiile vacantării funcţiei de Procuror General şi de Prim – Adjunct al Procurorului General, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 529/C/2007 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 154 din 5 martie 2007.

duminică, 21 aprilie 2013


Pensiile militarilor nedreptatiti majorate in 2013 !!!

Mircea Dusa declaratie sâmbătă, 20 aprilie 2013, ora 21.35, la România TV

Avem bani in bugetul Ministerului Apararii si Ministerului de Interne pentru a majora, in 2013, pensiile militarilor care au fost nedreptatiti.

"De acum 2 luni am afirmat ca legea adoptata pe timpul Guvernului Boc a bulversat sistemul de pensii militare, si a adus mari nedreptati, desi prin hotarare de Guvern s-a incercat ca pensiile militare sa nu scada. 
Eu vorbesc de doua lucruri: de o lege care sa ofere un fundament solid pensiilor militare si care este in avizare la ministere si voi trimite legea in Parlament, dupa ce va fi aprobata in Guvern, ca de la 1 ianuarie 2014 sa existe un fundament juridic durabil pentru a elimina aceasta dezbatere continua din ultimii 2 ani de zile". 
Ce-a de-a doua initiativa, o lege pentru "repararea nedreptatilor" fata de pensionarii militari.
"Este vorba de o lege in Parlament pentru cei 10% dintre pensionarii militari care au pierdut la pensii si care repara aceasta nedreptate a guvernului Boc si care e la Senat, prima camera sesizata. Vom gasi mai ales la Aparare si la cei de la Interne resurse financiare in bugetul anului 2013 ca aceasta nedreptate sa fie reparata si diferentele la pensii in plus pentru cei 10% vor fi platite inca din momentul in care legea va intra in vigoare".
 Accesati linkul : http://www.rtv.net/mircea-dusa-avem-bani-in-buget-sa-majoram-pensiile-militarilor-in-2013_76598.html