Model de contestatie la executare

Model de contestatie la executare

Tribunalul ………………………

Sectia a …….. Conflicte de munca si asigurari sociale

DOMNULE  PRESEDINTE 

          Subsemnatul …………………………………………. domiciliat in …………………….., str........................ nr............bl..........sc.....ap......., cnp.......... ……………….., posesor al CI/BI seria ……. nr …………., eliberat de ………….., la data de  …………….., in calitate de contestator, in  contradictoriu  cu  Casa de pensii  sectoriala   a …………  cu sediul in ………………..,  str. …………….., nr. …, sector …., (in continuare creditor) formulez prezenta:

CONTESTATIE LA  EXECUTARE

a Deciziei de regularizare nr………. din …………. privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlul de prestatii de asigurari sociale (in continuare titlu executoriu), comunicata la data de …………. conform dispozitiilor art. 403 C.Pr. Civ.  

Pana la solutionarea pe fond a contestatiei la executare, solicit instantei sa suspende punerea in aplicare a titlului executoriu, cu aplicarea dispozitiilor art. 403 alin. (1) si (3) C.Pr.Civ.

In cazul in care instanta va admite contestatia la executare, solicit aplicarea dispozitiilor art. 244, alin (1), pct 1 C.Pr.Civ. in sensul suspendarii dispozitiilor prevazute in decizia de regularizare sus mentionata, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a Dosarului civil nr. ……/……/…………, aflat pe rolul ………………. (se mentioneaza instanta),  care are ca obiect anularea Deciziei de revizuire a pensiei nr …………… din ………….., emisa de Casa de pensii sectoriala a …………. Dovada existentei dosarului de anulare a deciziei de revizuire o fac prin Certificatul de grefa anexat.

MOTIVELE DE  FAPT

         Decizia de regularizare nr. ……  din ………….  a stabilit, in conformitate cu prevederile art 6 alin. (1) si (2) din OUG nr. 1/2011 si in baza Deciziei de revizuire nr …….. din  ……………., (pe care o anexez in copie) ca in perioada ……………………… s-au platit si incasat necuvenit drepturi de pensie in suma totala ……….. lei determinata conform buletinului de calcul anexat.

In temeiul art. 179  si art. 181 din Legea nr. 263/2010 s-a dispus recuperarea de la beneficiar (titularul deciziei de revizuire) a  sumei de  ……….  lei, reprezentand drepturi incasate necuvenit in perioada …………………………….., cu mentiunea ca anexa la decizia de regularizare nu contine intervalul de timp in care se va face recuperarea sumei de bani si rata lunara aferenta.

Aceasta regularizare reprezinta o noua diminuare a pensiei subsemnatului cu ……….. lei (…..% din cuantumul net al pensiei revizuite) si cu …….. lei (…...% din cuantumul net al pensiei stabilite la data pensionarii in baza legii anterioare Legii nr. 119/2010).

Fata de aceasta noua diminuare, consider ca ea este nejustificata si in consecinta formulez prezenta contestare la executare a Deciziei de regularizare  nr ….. din ………., intrucat o instanta de judecata nu s-a pronuntat cu privire la nulitatea  deciziei de revizuire emisa de Casa de pensii sectoriala a ……….., actiune care face obiectul dosarului nr.   ………….., cu termen de judecata la ………….., la sediul ………….. (Tribunal sau Curte de Apel)

In temeiul dispozitiilor art. 402, alin (2) C. Pr. Civ solicit instantei sesizate sa ceara de indata Casei de pensii sa depuna la dosarul cauzei copiile actelor care au stat la baza calcului cuantumului deciziei de revizuire si de regularizare, avand in vedere stransa legatura de cauzalitate intre cele doua acte.

Apreciez ca cererea mea privind contestatia la executare si suspendare a Deciziei de regularizare nr. ………….. din …………… pana la solutionarea definitiva si irevocabila a contestarii deciziei de revizuire este prevazuta de dispozitiile art. 244, alin (1), pct 1, C.Pr.Civ. si este justificata din urmatoarele considerente: prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea recupera. Precizez ca aceasta regularizare imi creeaza in mod direct si nemijlocit doua componente urgente: lipsa mijloacelor de intretinere, ce va determina o degradare a calitatii vietii si sanatatii subsemnatului, respectiv imposibilitatea de a-mi achita lunar debitele pe care le am la ………………, pe care le dovedesc cu inscrisurile anexate (acest paragraf se dezvolta de fiecare petent in parte in functie de situatia concreta).

Mentionez ca la data la care am contractat aceste credite, pensia pe care o aveam pana la momentul decembrie 2010 era in cuantum de …….. fata de ……………, cat va rezulta in urma regularizarii. Tin sa precizez faptul ca aceasta regularizare va dura o perioada de timp suficient de lunga pentru ca eu sa pot face obiectul unor executari silite ale bunurilor mobile si imobile ce-mi apartin ca urmare a neachitarii la timp a debitelor (indiferent de natura lor: plata intretinerii, utilitati, rate banci etc. ( se dezvolta de catre fiecare petent, in functie de situatia sa concreta. Copiile actelor care sustin cererea se vor adauga la anexe)

Precizez ca nu detin alte venituri suplimentare care sa acopere aceasta noua scadere a cuantumului pensiei in procent de ……..%, ca urmare a Deciziei de regularizare.

TEMEIUL  DE DREPT

Imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 403 C.proc. civ. si art. 172 si 173 din OG nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, republicat.

In sprijinul cererii mele arat ca pana in prezent s-au pronuntat hotarari judecatoresti, unele definitive si irevocabile (la Curtile de Apel din Ploiesti, Timisoara si Bucuresti), care atesta temeinicia contestarii deciziilor de revizuire emise de casele de pensii sectoriale, precum si solutii de suspendare a deciziilor de regularizare pana la solutionarea pe fond a contestatiei la executare (TM Bucuresti), motiv pentru care consider ca regularizarea pensiei mele nu poate fi pusa in aplicare pana cand nu se constata existenta sau inexistenta nulitatii  Deciziei de revizuire, pe care am contestat-o.

Fata de cele prezentate, solicit instantei admiterea prezentei cereri si suspendarea Deciziei de regularizare nr………  din …………., emisa de casa de pensii sectoriala a …….. pana la judecarea definitiva si irevocabila a dosarului nr.  …………, privind Decizia de revizuire, conform art.244 C.Pr.Civ.

Anexez in probatiune, in exemplarele necesare comunicarii (2 exemplare):

• Copia Deciziei de regularizare (incl anexa)  nr……..…din …………
• Copia plicului in care s-a primit decizia
• Copia actului de identitate
• Copia Deciziei de revizuire, ultima varianta (numai prima fila)
• Copia Deciziei initiale de pensionare (cea valabila in dec 2010
• Copiile taloanelor de pensii corespunzatoare fiecarei decizii
• Certificatul de membru SCMD
• Etc.

NOTA: Pana la primul termen de judecata voi depune si Certificatul de grefa din care sa rezulte existenta pe rolul instantei a dosarului ce are ca obiect contestarea Deciziei de revizuire.

Data …………………….                                     Semnatura …………….

DOMNULUI  PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI  ……………….    

miercuri, 25 aprilie 2012

Vesti imbucuratoare din Justitie!

Astăzi, la Tribunalul Municipiului București instanța din completul nr.C4-U, a admis suspendarea deciziei de regularizare nr.1758/21.03.2012, până la soluționarea contestației în instanță împotriva deciziei de revizuire, ce face obiectul dosarului civil nr.58520/3/2010, cu motivarea că soluția referitoare la contestarea în instanța a deciziei de regularizare, depinde de soluția ce se va adopta în dosarul de revizuire, respectiv existența sau inexistența debitului datorat.

DEPARTAMENTUL JURIDIC – 24.04.2012

REPREZENTAREA PRIN: CASA DE AVOCATURĂ

 GÂLCĂ COSTEL SAU GRAZIELA BÂRLĂ

Membrii SCMD care doresc sa deschida actiunea prin avocat se vor prezenta la sediul acestora avand asupra lor urmatoarele documente in 3 xerocopii, asffel:

• Decizia de regularizare (inclusiv anexa);
• Plicul in care s-a primit decizia de regularizare;
• Actul de identitate;
• Decizia de revizuire, ultima varianta (numai prima fila)
• Decizia veche de pensionare (cea valabila in dec 2010, eventual si un talon din dec 2010)

SECŢIUNEA a 2-a

REPREZENTAREA  PRIN: CONSILIERII JURIDICI AI SCMD

            În baza prevederilor legale și a practicii instanței bucureștene, prezentăm următorul GHID, prin care se dorește ca fiecare membru SCMD să cunoască pașii de urmat pentru contestarea în instanță a deciziilor de regularizare. *Acest algoritm, se poate aplica și de filialele din țară, conform practicii instanțelor teritoriale și în acord cu avocatul local desemnat.

            Activități de realizat:

1 – Ce trebuie făcut înainte de primirea deciziei de regularizare?

       a) - cumpărarea a trei dosare din carton cu şină;

       b) - xerocopierea următoarelor documente, în trei exemplare:

           - decizia de pensionare (cea valabilă în decembrie 2010), inclusiv talonul de pensie

                 aferent lunii dec. 2010;

           - decizia de revizuire, ultima variantă (numai prima filă), faţă de care s-au calculat

               sumele ce urmează a fi restituite, inclusiv talonul de pensie corespunzător;

           - actul de identitate (copie alb-negru);

            - acte justificative – contracte bancare, cu operatori de telefonie, CASCO, chitanţă

               întreţinere, factură energie electrică, gaze, abonament metrou, etc., prin care să se

               demonstreze cheltuielile casei;

      c) – ridicarea de la Dep. Juridic al SCMD a Certificatului de membru şi a unei

               Împuterniciri, amândouă format prestabilit,  semnate şi ştampilate de preşedintele

               SCMD;

      d) - completarea cererii pentru eliberarea certificatului de grefă de la TMB (modelul acestei

            cereri poate fi procurat de la: xerox-ul arhivei tribunalului; descărcat de pe site-ul    

            SCMD/Dep. Juridic/ la sfârşitul prezentării modelului de ,,Contestaţie la executare”;

            direct de la Dep.Juridic;

      e) - cumpărarea timbrului judiciar de 0,15 lei - timbru judiciar de 0,15 lei poate fi procurat de   

            la oficiul postal din incinta TMB sau de la oricare alt oficiu postal);

      f) - plata taxei judiciare de timbru de 1 leu - se achita la administratia financiara a sectorului   

            de domiciliu, cu exceptia sectorului 2 - care se poate achita si la oficiul postal din incinta

            TMB:

2) Ce se face după primirea deciziei de regularizare? –

Termenul max. de contestare este de 15 zile calendaristice de la data comunicarii (data de pe plic - ştampila postei). Se constituie 3 dosare identice. Astfel

       a) se face o copie după decizia de regularizare (numai prima filă), după anexa (tabelul) cu

           sumele de restituit şi după plicul în care s-a primit decizia de regularizare;

       b) se completează CONTESTAŢIA LA EXECUTARE, conform modelului SCMD afişat pe

           site-ul sindicatului (atenţie la calculele efectuate).

            Aceste documente, împreună cu cele menţionate la pct.1) lit.b) şi d) constituie documentele minime obligatorii ce compun un dosar.

În cazul în care membrul de sindicat nu a ridicat de la Dep. Juridic certificatul de membru şi împuternicirea, acestea se depun la dosarul cauzei la primul termen de judecată de consilierul juridic al SCMD, care vă reprezintă în instanţă.              

3) Unde se depun documentele?

Cu cele trei dosare şi cererea pentru eliberarea certificatului de grefă (la care se ataşează timbrul judiciar şi dovada plăţii taxei judiciare de timbru), vă deplasaţi la Tribunalul Municipiului Bucuresti (TMB) şi depuneţi:

             - la arhiva tribunalului – cererea de eliberare a certificatului de grefă, cu timbrul judiciar şi dovada plăţii taxei judiciare de timbru.Certificatul de grefa se ridică în zilele de marti si joi, doar de catre titular.;  

             - la registratura tribunalului - cele trei dosare pentru înregistrare. Două rămân la tribunal şi unul în posesia membrului de sindicat, care este predat la Dep. Juridic.

4) Ce se îmtâmplă la Dep. Juridic după predarea dosarului?

            Consilierii juridici evaluează dosarul, posibil să vi se ceară şi alte documente de completare, un număr de telefon, se înregistrează dosarul în evidenţa Dep. Juridc şi se ataşează alte documente considerate ca necesare. În preziua termenului de judecată veţi fi contactat de consilierul juridic care vă reprezintă în instanţă pentru ultimele precizări.

5) Cum aflaţi de stadiul desfăşurării procesului?

            Stadiul îl aflaţi de la preşedintele filialei. Dep. Juridic actualizează situaţia cu soluţiile dispuse de instanţele de judecată. Această situaţie se transmite la preşedintele filialei din sectorul respectiv. S-a adoptat această comunicare, deoarece operaţiile tehnice de urmărire, înregistrare şi clasare a dosarelor la nivelul Dep. Juridic, sunt numeroase şi nu permit şi dialogul cu fiecare membru.

6) Cum trebuie să înţelegem cauţiunea?

            Ea poate fi dispusă de instanţă într-un procent de 10% din suma de restituit. Se plăteşte NUMAI la CEC Bank la sediul din Calea Victoriei, într-un cont special pentru cauţiuni. Cuaţiunea se restituie petentului NUMAI dacă s-a câştigat procesul pentru anularea deciziei de revizuire. Pierderea procesului, ca urmare a Deciziei civile a Curţii de Apel Bucureşti, cu caracter definitiv şi irevocabil, are drept efect nerestituirea cauţiunii, aceasta făcându-se venit la bugetul de stat.   

            Nedepunerea cautiunii în procentul sau valoarea dispuse de instanță se sanctionează cu respingerea (anularea) actiunii.

7) Cum procedați după ce instanța a suspendat definitiv și irevocabil decizia de regularizare?

            În această situație, contestatorul solicită un certificat de grefă, cu soluția instanței, pe care îl depune la casa de pensii sectoriala, în baza căruia aceasta este obligata sa suspende efectele deciziei de regularizare, practic să nu mai oprească acele sume lunare considerate venituri necuvenite.

Șeful Departamentului Juridic al SCMD

Lt. col. (r)

               Caloian MONICA

CORNELIU DOBRITOIU --ministrul din umbra al MApN - in cadrul coalitiei USL

CORNELIU DOBRITOIU --ministrul din umbra al MApN - in cadrul coalitiei USL

Dobriţoiu: Militarii activi şi în rezervă sunt “pretorienii” României

Corneliu Dobriţoiu, ministrul din umbră la Apărare în cadrul coaliţiei USL, a dezvăluit cititorilor ziuaveche care sunt priorităţile sale în cazul în care va prelua portofoliul Apărării. Specialist înregimentat în PNL general în rezervă, Dobriţoiu a făcut cursuri la Harvard şi la Centrul de Studii Europene “George C. Marshall”, iar timp de trei ani, din 2006 până în 2009, a fost secretar de stat în Ministerul Apărării.

 

Corneliu Dobritoiu

Marin Neacşu.:Un aspect mai concret. România are mari cheltuieli prin participarea ţării la misiunile NATO. Cheltuielile decurg din tehnica, efectivele, consumul de toate felurile, soldele militarilor în teatrul de operaţii şi în ţară, ca să nu mai vorbim de pierderile irecuperabile sau de necontabilizat în vieţi omeneşti. Toate aceste cheltueli nu sunt rambursate, fac parte din obligaţiile noastre ca stat membru NATO. Avem în ţară un număr de batalioane de menţinere a păcii, fostele Căşti Albastre, la Bucureşti, Craiova , Bistriţa , Iaşi. Pe lângă acestea, o sumă de alte unităţi au fost declarate operative sau au deja experienţa teatrelor de operaţii. Întrebarea este, de ce nu este folosită experienţa acestor unităţi în minsiunile ONU? Din proprie experienţă ştiu că  plata acestor militari se face din fondurile ONU, la fel şi deplasările în şi din teatru, uzura tehnicii şi a materialelor folosite,  iar pierderile sunt infinit mai mici decât în teatrele de război. Ca să nu mai menţionez că riscurile privind pierderile de vieţi omeneşti scad cu probabil 70%. Odată ajuns ministru veţi avea în vedere acest aspect ? 
Corneliu Dobriţoiu:În calitate de membru cu drepturi depline în NATO, România trebuie să asigure pe propria cheltuială susţinerea forţelor în teatrele de operaţii, bugetul comun al alianţei asigurând dislocarea şi funcţionarea în teatre a comandamentelor operaţionale ale organizaţie. Însă, problema reală a Roamniei este că nu am reuşit să recuperăm nimic din cheltuielile dedicate participării în operaţii prin angajarea firmelor româneşti în procesul de reconstrucţie post conflict. În acest sens, nici până acum MAE nu a proiectat nici o viziune naţională referitoare la acest subiect. Referitor la extinderea participării forţelor la operaţiunile derulate sub egida ONU, cu finanţare din partea organizaţiei, se cuvin câteva precizări:  
 i.      Nu avem destule forţe pentru a asigura, în general, un ciclu raţional de rotire a acestora în teatru (ideal ar terbui să asigurăm un raport de 5/1 pentru a evita fenomene mai grave, erodarea prematură a capacităţii lor operaţionale şi traumatisme post conflict, argumentaţia este de natură tehnică);
 ii.      Rambursarea cheltuielilor de către ONU, pentru transport internaţional şi susţinere în teatru operaţional, se face, de regulă, după repatrierea unui contingent din teatru, ceea ce presupune un consum iniţial de resurse care nu poate fi susţinut financiar concomitent cu satisfacerea angajamentelor internaţionale sub egida NATO, ca să nu mai vorbim de costurile pentru pregătirea contingentelor care nu sunt rambursate de către ONU.,
iii.      Responsabilităţile ca aliat au primordialitate în raport cu alte angajamente, pentru că esenţa apartenentei noastre la Alianţa Nord Atlantica ar trebui să se fundamenteze primordial pe distribuţia echitabilă a responsabilităţilor şi riscurilor şi în ultimă instanţă să ne gândim la beneficii. Din această perspectivă, realităţile financiare actuale şi cele previzionate nu ne permit ambiţii prea mari. Mai mult ca orice, primul nostru ordin de prioritate îl costituie reconstrucţia şi modernizarea instituţiei în scopul creşterii capacităţii operaţionale şi greutăţii strategice a României în concert aliat.  
 M.N.:Care ar fi prima  urgenţă, odată ajuns ministru ? 
C.D.:Domnul meu, în calitatea pe care o am, de preşedinte al unei comisii de specialitate a PNL şi “ministru din umbră” al apărării, răspund unei datorii civice, în primul rând şi apoi politice, de a sancţiona derapajele reprezentanţilor puterii care au responsabilităţi în domeniul de referinţă şi care sunt pe cale să prăbuşească principala institutei de apărare a statului român. În loc de răspunsuri care încep cu dacă…vă rog să apelaţi la priorităţile PNL în domeniul apărării, care sunt publicate pe site-ul partidului cu multe luni în urmă. În ceea ce mă priveşte, “am pus în pagină” gândurile mele pentru resuscitarea instituţiei apărării şi consolidarea respectului ei atât în plan intern cât şi internaţional în serviciul statului român.
M.N.:Ce veţi face în situaţia în care din diverse motive , care nu ţin de voinţa dumneavoastră, nu vă veţi putea realiza obiectivele şi respecta jurământul faţă de ţară şi armată ? 
C.D.:DEMISIA, dar nu fără LUPTĂ. Nu am fantezii mesianice şi voi countinua să servesc interesele instituţiei care m-a format datorită faptului că ele nu au culoare politică, ele transcend unui spaţiu istoric convulsiv, marcat prin sacrificiile enorme cu o dedicaţie unică, supravieţuirea unei naţiuni mândre, respectate şi multimilenare. Aşa să ne ţină Bunul Dumnezeu! 
M.N.:Ce alt mesaj aţi dori să transmiteţi românilor şi în primul rând militarilor activi şi în rezervă?
C.D.:Să-şi apere demnitatea cu orice preţ, în pofida sărăciei în creştere şi interesului de a-i cumpăra ieftin, să refuze darurile otrăvite oferite în campanile electorale, să participe masiv la vot şi la viaţa cetăţii şi după consumarea momentului electoral. Să-şi apere drepturile câştigate prin munca, să fie corecţi şi să pretindă corectitudine şi respect din partea autorităţilor plătite de ei în serviciul public. Militarii activi şi în rezervă sunt “pretorienii” României şi ai valorilor ei, sub jurământ, şi aşa trebuie să rămână. Aceasta este singura lor “politică” pe care trebuie să o apere cu orice preţ şi în orice condiţii, şi pentru aceasta merită respectul tuturor, cu atât mai mult al guvernanţilor indiferent de culoarul lor politic.        
Cultura de securitate şi laboratoarele strategice
M.N.:Ce întrebare nu v-am pus şi ar fi trebuit sau aţi fi dorit să vă pun ?
C.D.:Cred că dezbaterile pe tema “culturii de securitate” la români, din perspectiva democratică, ar avea efecte benefice asupra perspectivelor de dezvoltare ale statului pe termen scurt, mediu şi lung, deoarece valenţele acesteia ar trebui să stimuleze promovarea şi apărarea intereselor naţionale, care nu sunt colorate politic.Demn de menţionat este momentul marcat de elaborarea Strategiei de la Snagov din 1995, după care a urmat vidul. Odată cu consumarea acestui moment istoric şi, implicit, integrarea în NATO şi Uniunea Europeană, laboratoarele noastre de analiză şi gândire strategică au încetat să funcţioneze coerent. Astfel, am rămas inghetati în paradigma mentalităţilor comuniste. Nici acum nu se înţelege, sau nu se pune în valoare, relaţia dintre programul de guvernare – strategia de securitate naţională şi diferenţa specifică dintre acestea. Mai mult, pentru a spori confuzia în plan intern dar şi internaţional, cu ceva timp în urmă, am schimbat denumirea documentului din Strategie de Securitate Naţională (specifică democraţiilor occidentale) în Strategie Naţională de Apărare  (?) ce poate fi uşor asimilată din punct de vedere semantic cu “doctrina naţională de apărare” (specifică statelor comuniste)  care se adresa în special apărării. Ori diferenţa uriaşă dintre cele două şcoli de gândire este marcată de abordarea integrată a multiplelor domenii ale securităţii care se circumscriu intereselor naţionale aflate sub presiunea riscurilor interne şi externe de securitate şi care ar trebui să ofere spaţiul de inspiraţie pentru toate strategiile sectoriale. Dacă Programul de Guvernare se fundamentează în principal pe platforma electorală a partidului câştigător, Strategia de Securitate Naţională elaborată de preşedinte în termen de şase luni de la începerea mandatului, în baza unei legi organice, identifica interesele naţionale, iar pe baza analizei riscurilor de securitate, stabileşte obiectivele strategice, primordialitatea acestora şi linia de finanţare pentru îndeplinirea lor. Apoi documentul este supus dezbaterii şi aprobării parlamentare, pentru că, cel puţin pe dimensiunea finanţării, acesta ar putea intra în “conflict” cu Programul de Guvernare. Acesta din urmă are o certă culoare politică, în timp ce Strategia de Securiţa Naţională, proiectată în serviciul intereselor naţionale, este nepartizană la fel ca şi preşedintele, după cum este el ilustrat de către Constituţie şi îndrituit de către aceasta,  cu puteri executive în domeniul securităţii, politicii externe şi de apărare. Strategia naţională de aparare-2010 nu generează, cum ar fi fost firesc, concordanţă intre interesele naţionale, obiectivele strategice, direcţiile de acţiune şi resursele alocate, fiind un amestec nefericit de concepte, generalităţi, formulări confuze, vagi priorităţi, tendinţe de privatizare ale spaţiului de securitate şi conotaţii agresive privind întrebuinţarea forţelor. Aceasta viziune strategică menită să ‘garanteze securitatea şi prosperitatea generaţiilor viitoare’ se referă cu certitudine la o Românie virtuală şi nu la una afectată de o profundă criza economico-financiara, politica şi morală, atâta vreme cât acest demers pseudo-stiintific nu coagulează eforturile executivului pentru depăşirea gravei situaţii economice şi sociale în care se zbate această ţară. Deşi România beneficiază de garanţii de securitate fără precedent în istoria sa prin apartenenţa la Alianţa Nord Atlantica şi Uniunea Europeană, autorii, care nu pot fi acuzaţi de necunoaştere, copiază neinspirat pasaje din documente din perioada de preaderare la NATO când îşi propun, în actualul text, ca “ţara noastră să preia integral obligaţia finanţării participării la activităţile prevăzute în cadrul Programului Individual de Parteneriat…”. (De notat pentru cei neavizaţi, programul respectiv a fost derulat pe timpul în care România nu se bucura de statutul de membru al NATO cu drepturi depline.) Pe dimensiunea euopeana, preşedintele şi membrii CSAT care îşi asumă paternitatea strategiei, ar trebui să-şi asume şi regretabilele erori de memorie datorită cărora fac probabil apel la “Politica Europeană de Securitate şi Apărare” care nu mai este de actualitate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. 
Singura calitate incontestabilă a acestei viziuni strategice se datorează faptului că a fost înaintată în termenul legal parlamenului pentru dezbatere. Nu aceasi soarta a avut demersul strategic anterior al preşedintelui, în primul mandat, ceea ce denotă o anumită atitudine a acestuia cu referire la gestionarea domeniului complex al securităţii şi apărării naţionale văduvind instituţiile de vectorii naturali de inspiraţie pentru elaborarea strategiilor sectoriale şi Cartei Albe a Apărării. 

 

Cu cine va discuta Băsescu in CSAT daca va fi un Guvern USL?

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ca instrument strategic al Preşedintelui, conform titulaturii, are o arie de decizie limitată asupra domeniului apărării şi siguranţei naţionale cu toate că dispune de competenţe guvernamentale la cel mai înalt nivel pentru abordarea tuturor domeniilor securităţii. Cu alte cuvinte, activitatea CSAT, în baza legii, nu se extinde asupra tuturor domeniilor care intră în componenţa securităţii, din perspectiva democraţiilor occidentale. Mai mult, CSAT, care s-ar fi vrut o structură de tipul Consiliului Securităţii Naţionale a SUA, a uitat să copieze integral modelul American, ale cărui decizii consensuale se modelează la nivelul comitetelor şi grupurilor de lucru care pregătesc, pe subiectele de pe agenda consiliului, analize de impact complexe, astfel modelul nostru adopta decizii tot prin consens, dar în limita bugetului asigurat anterior instituţiilor, bulversând cheltuielile bugetare instituţionale.  În acest mod, pentru a pune în practică unele hotărâri ale CSAT, se diminuează bugetul care fusese fundamentat pe alte alte argumente de natura operaţională sau nevoi de înzestrare. Alte state aliate finanţează participarea în operaţii internaţionale din bugetul MAE, din rezerva bugetara a Prim-ministrului sau suplimentează bugetul apărării cu sumele necesare susţinerii şi operării contingentelor în teatrele de operaţii, pentru că banii alocaţi apărării au fost prevăzuţi pentru acoperirea altor nevoi. La noi aceste sume au fost deduse, în principal din cheltuielile de operare şi mentenanţa (costurile cu instruirea trupelor), sau de la cheltuielile de înzestrare, după efectuarea rectificărilor bugetare, altfel deciziile CSAT ar fi rămas nebugetate, ar fi fost decizii “de sertar, de bibliotecă”. Impactul aestei practici politice îl vedem astăzi, programe de înzestrare amânate sine-die,  dezvoltarea unei armate cu două viteze, una de export, dedicată participării în teatrele de operaţii (care reprezintă 2% din structura de forţe şi care consumă 60-70% din cheltuielile totale de operare şi mentenanţa), şi una pentru “consum” intern (reprezentând 98% şi care cosuma 30-40% din aceste cheltuieli). În altă ordine de idei, relevanta strategică a temelor  CSAT este în suferinţa atât timp cât agenda este populată, între altele, de teme de nivel tactic, instituţional, cum ar fi: concepţia logistică, concepţia medicală s.a. în dauna celor strategice, cum ar fi: rolul României în cadrul NATO şi UE şi evaluarea angajamentelor asumate; evaluarea strategică a forţelor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională în funcţie de misiuni şi capacitatea de susţinere financiară a acestora; identificarea “nivelului de ambiţie” al României privind participarea la operaţiuni internaţionale; etc… 

articol scris de Marin Neacsu , publicat in Ziua Veche

  Prin Programul Rabla 2012 ai Fluence Authentique

Detalii privind organizarea manifestatiei publice din Bucuresti, Piata Victoriei – 1 Mai 2012 la Presedintele SCMD Filiala 1 Caracal.

Detalii privind organizarea manifestatiei publice din Bucuresti, Piata Victoriei – 1 Mai 2012  la Presedintele SCMD Filiala 1 Caracal.

Detalii privind organizarea manifestatiei publice din Bucuresti, Piata Victoriei – 1 Mai a.c. (interval autorizat de PMB: 09.00-17.00)

Detalii privind organizarea manifestatiei publice din Bucuresti, Piata Victoriei – 1 Mai a.c. (interval autorizat de PMB: 09.00-17.00)

Pentru desfasurarea in bune conditii si fara evenimente nedorite a manifestatiei publice, filialele vor lua urmatoarele masuri:

1.     Delegatiile din judete se vor deplasa astfel incat sa ajunga la Bucuresti, in punctele de preluare  de catre Politia Rutiera si delegatii SCMD, la orele 09.30. Dupa intrarea in Bucuresti, la fiecare mijloc de transport se va afisa inscriptia “Participanti la Miting” si insemnele SCMD. Punctele de preluare sunt:

·          DN 1  -  Fantana Miorita;

·          DN2  -  Sos. Colentina( Parc Plumbuita);

·           A 1     - in dreptul METRO Militari;

·           A 2     - in dreptul REAL Pallady.

2.     Pana luni, 30.04.2012, orele 12.00, toate filialele participante (inclusiv cele din Bucuresti si Ilfov) vor transmite la Secretariatul General:

a.     Nr. de participanti, gradul, numele si telefonul sefului acestora;

b.     Nr. inmatriculare ale mijl. Tp. Folosite

c.      Materialele de propaganda la dispozitie (veste, bannere, portavoci, etc);

d.     Gradul, numele si prenumele celor care doresc sa ia cuvantul

e.      Gradul, numele si prenumele persoanelor desemnate sa asigure ordinea pe timpul mitingului (cel putin 2 persoane la fiecare suta de participanti)

3.     Dispozitivul se va incheia la orele 11.00. Fiecare filiala isi va ocupa locul in dispozitiv si intre orele 11.00-11.15 se va executa prezenta si se va comunica nr. de participanti  coordonatorilor centrali care sunt:

a.     Presedintele SCMD, tel. 0736601020

b.     Col. (r) Stefan Adrian, tel. 0736600974

c.      Col. (r) Swider Paul, tel. 0736601019

d.     Lt. Col. (r) Rinciog Dumitru, tel. 0736600961

e.      Cpt. Cdor (r) Sirbu Razvan, tel. 0736600973

4.     Filialele din Bucuresti si Ilfov vor asigura in echipa centrala de organizare:

a.     1(una) persoana/filiala pentru montarea/demontarea si transportul tribunei;

b.     1 (una ) persoana/filiala pentru asigurarea ordinei in dispozitiv si in jurul tribunei (inclusive urcarea si coborarea in siguranta la tribuna a persoanelor inscrise pe lista vorbitorilor)

c.      1 (una) persoana pentru transportul, montarea, demontarea si paza pe timpul mitingului a generatorului de curent si a statiei de sonorizare (inclusive boxele).

5.     Persoanele desemnate la pct. 4 se vor prezenta luni, 30.04.2012, orele 12.00, la punctul central de lucru din Bd Poligrafiei, nr. 4, pentru instruire si pentru pregatirea transportului materialelor la locul manifestatiei.

6.     Filialele desemnate mai jos vor numi o persoana (gradul numele si tel. de contact vor fi comunicate la Secretariatul General, pana luni, 30.04.2012, orele 10.00) care sa asigure legatura pe timpul deplasarii, recunoasterea si gruparea participantilor din teritoriu  la punctele de preluare de la intrarile in Bucuresti, la ora stabilita, astfel:

a.       DN 1  -  Fantana Miorita - Filiala 1 Sector 1

b.       DN2  -  Sos. Colentina(Parc Plumbuita)- Filiala 1 Sector 2

c.         A 1     - in dreptul METRO Militari – Filiala 2 Sector 6

d.        A 2     - in dreptul REAL Pallady – Filiala 1 Sector 3

7.     Departamentul Economic-Financiar va asigura sumele necesare si va efectua platile aferente transportului filialelor din teritoriu la Bucuresti. In acest sens, DEF va comunica tuturor filialelor detaliile tehnice in cursul zilei de joi, 26.04.2012.

8.     Alte precizari organizatorice veti primi in timp oportun.

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU