SUCCES AL AVOCATULUI COSTEL GALCA (CARE NE APARA SI PE NOI)

SUCCES AL AVOCATULUI COSTEL GALCA (CARE NE APARA SI PE NOI)

Tribunalul Mehedinţi a decis astăzi admiterea acţiunilor având ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor militare, formulate de către Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate şi în Rezervă (SCMD). Militarii în rezervă ar trebui să-şi recapete vechile pensii, plata retroactivă a diferenţelor şi dobânda aferentă sumelor calculate în minus.

Tribunalul Mehedinti este a doua instanţă care admite cererile, după ce Tribunalul Teleorman a decis în acelaşi sens în şedinţa de pe 25 martie. Acţiunea a fost redactată de avocatul Costel Gîlcă, cel care coordonează toţi avocaţii czre asigură reprezentarea în instanţele din ţară. “Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat anularea Deciziilor de recalculare a pensiilor contestate, emise de Ministerul Administratiei si Internelor, menţinerea Deciziilor de stabilire a cuantumul pensiei prin legle 164/2001, 179/2004, şi Decretul nr. 214/1977 (după caz), obligarea la plata diferenţei dintre pensia de serviciu stabilită conform celor trei legi anterioare şi pensia recalculată conform Legii 119/2010 şi H.G. nr. 735/2010, de la 1 ianuarie 2011 până la repunerea în plată a pensiei iniţiale sau până la emiterea unei noi decizii de recalculare şI, de asemenea, obligarea la plata dobânzii legale şi a indicelui de inflaţie aferentă sumelor reprezentând diferenţa dintre cele două decizii.”, spune avocatul Costel Gîlcă, precizând că la nivelul întregii ţări sunt înregistrate peste 12.000 de astfel de acţiuni ale Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate si in Rezerva.

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/dupa-teleorman-si-tribunalul-mehedinti-a-admis-actiunile-militarilor-573390.html

HG 257/2011 pt aplicarea Legii 263/2010

HG 257/2011 pt aplicarea Legii 263/2010

Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 214, din 28 martie 2011. Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, act normativ care abroga prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 852, din 20 decembrie 2010. Schimbari aduse de proiect Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 cuprinde reglementari referitoare la metodologia de stabilire si calcul a pensiei pentru limita de varsta, pensiei anticipate si anticipate partiale, pensiei de invaliditate, pensiei de urmas. De asemenea, sunt detaliate perioadele care constituie stagiu de cotizare conform legislatiei de asigurari sociale si pensii in vigoare anterior Legii nr. 263/2010, precum si cele care constituie stagiu de cotizare in specialitate pentru cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. HG nr. 257/2011 reglementeaza si modalitatea de reducere a varstei standard de pensionare pentru persoanele care au desfasurat activitati incadrate in conditii deosebite, speciale sau in alte conditii de munca, precum si pentru acele categorii socio-profesionale pentru care legea prevede varste/stagii diferite de pensionare (mineri, zona I si II de radiatie, artisti, persoane cu handicap, nevazatori, etc.). Totodata, sunt reglementate conditiile care trebuie indeplinite, referitor la programul de lucru, pentru ca o activitate sa fie incadrata in conditii speciale, precum si actele doveditoare pe care urmeaza sa le intocmeasca angajatorul. In acelasi timp, actul normativ publicat contine si prevederi privind atributiile caselor teritoriale de pensii referitoare la modul de verificare a documentelor pe care angajatorii prevazuti in anexele 2 si 3 din Legea nr. 263/2010 au obligativitatea sa le intocmeasca. In norme sunt precizate si perioadele asimilate care, conform legii, nu sunt utilizate la determinarea punctajului mediu anual si a stagiului de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensia anticipata si pensia anticipata partiala. Proiectul prevede si conditiile in care pensiile anticipate si pensiile anticipate partiale devin pensii pentru limita de varsta, precum si modalitatile de stabilire a procentului de diminuare a cuantumului pensiei anticipate partiale. De asemenea, se prevede ca persoanele care au locuit cel putin 30 de ani in zonele afectate de poluarea permanenta datorita extractiei si prelucrarii minereurilor neferoase cu continut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copsa Mica si Zlatna, pe o raza de 8 km in jurul acestor localitati, pot beneficia de reducerea varstei standard de pensionare cu 2 ani, fara ca pensia anticipata partiala sa fie penalizata . In plus, se stabilesc si documentele justificative pentru incadrarea in situatiile respective. HG publicata contine si modalitatile de acordare a pensiei de invaliditate si documentele necesare acordarii acestei categorii de pensii. Sunt detaliate situatiile in care, conform legii, pensia de invaliditate se acorda fara a fi necesara indeplinirea conditiei de stagiu de cotizare. Este detaliata modalitatea de determinare a stagiului potential pentru anumite categorii de persoane cu statut special (handicap, nevazatori) in vederea deschiderii dreptului la pensia de invaliditate. Normele cuprind precizari cu privire la stagiul de cotizare necesar in vederea deschiderii dreptului la pensie, pentru persoanele care au desfasurat activitate in grupele I - II de munca, respectiv in conditii de munca deosebite sau speciale. Totodata, este detaliata modalitatea de trecere de la pensia de invaliditate, pensia anticipata si pensia anticipata partiala la pensia pentru limita de varsta. Referitor la modul de calcul al pensiilor reglementate de Legea nr. 263/2010, HG nr. 257/2011 include cuprinde detalii cu referire la stagiile de cotizare care se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual. De asemenea, proiectul reglementeaza modalitatea de determinare a punctajul mediu anual in situatia persoanelor care contribuie la fondurile de pensii administrate privat, conform prevederilor Legii nr. 411/2004 republicata privind fondurile de pensii administrate privat. Se prevede si modalitatea de majorare a punctajului mediu anual pentru asiguratii care au realizat stagiul minim de cotizare si care contribuie la sistemul public de pensii dupa implinirea varstei standard de pensionare. In ceea ce priveste stabilirea si plata pensiilor prevazute de Legea nr. 263/2010, noua HG cuprinde detalii cu privire la procedura utilizata in procesul de pensionare, astfel: depunerea cererii de pensionare, termenele de solutionare ale cererilor, actele necesare intocmirii dosarului de pensionare – pe categorii de pensie, elementele de continut ale unei procuri speciale, suspendarea si incetarea drepturilor de pensie, modalitatea de acordare a sumelor ramase neincasate de catre persoanele decedate. Referitor la procedura de incadrare in grad de invaliditate, sunt precizate actele necesare expertizarii medicale, documentele emise de medicul expert al asigurarilor sociale, rolul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca in expertizarea persoanelor, procedura de revizuire medicala, termene, consecinte, cazurile care nu sunt supuse revizuirii medicale periodice, procedura de contestare a deciziei medicale. In ceea ce priveste categoria altor drepturi de asigurari sociale – ajutorul de deces - HG nr. 257/2011 face referire la categoriile de persoane care beneficiaza de ajutorul de deces, procedura de plata, documentele justificative necesare acordarii acestui drept. De asemenea, actul normativ stabileste modelul de adeverinte pentru dovedirea perioadelor care constituie stagiu de cotizare anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010.

ATENTIE FOARTE MARE

RESPECTAREA TERMENILOR PENTRU INSTANTA.

PRESDINTELE SCMD FIIALA 1 CARACAL

De luni, 28.03.2011 S.C.M.D. Filiala 1 Caracal incepe actiunea de colectare a documentelor pentru Pasul 1- b.
Programul de lucru: Luni – Vineri, orele 10.00-13.00./ tel.0769780500
Reamintim membrilor SCMD care sunt documentele ce trebuie depuse pentru Pasul 1-b):
- un plic (pe care scrii: numele şi prenumele, adresa de domiciliu , judeţul si casa de pensii de care apartii):
- 3(trei ) seturi cu documentele de mai jos, asezate in urmatoarea ordine (capsate):
- copie după contestaţia trimisă;
- copie după confirmarea de primire a contestaţiei, în care să se vadă data şi semnătura reprezentantului comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
- copie dupa hotararea comisiei de contestatii (daca aceasta a fost primita in termenul de 45 de zile +5 zile (pentru posta);
- copie după actul de identitate (copie alb-negru);
- copie după decizia nouă de pensie;
- copie după decizia veche de pensie;
- copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi al pensiei.
ATENŢIE: pe toate copiile se scrie: ,,Copia este conformă cu originalul” şi urmează semnătura.
Documentele de la Pasul 1-b fac obiectul unei noi acţiuni la tribunal, scopul fiind anularea hotărârilor comisiilor de contestaţii nefavorabile.

SCMD Filiala 1 Caracal

Proces verbal incheiat in sedinta Comitetului Director din 23.03.2011

Proces verbal incheiat in sedinta Comitetului Director din 23.03.2011

PROCES VERBAL

Incheiat astazi, 23.03.2011, in sedinta Comitetului Director al SCMD.

Participa urmatorii membri ai Comitetului Director:

1. Col. (r) Dogaru Mircea

2. Gl. Bg. (r) Balan Iosif

3. Gl. Mr. (r) Nastase Constantin

4. Col. (r) Monac Constantin

5. Col. (r) Pricina Valeriu

6. Col. (r) Racasan Stefan

7. Lt. Col. (r) Apostol Catalin

8. Col. (r) Tudor Marian

9. Col (r) Varban Aurica

La sedinta participa ca invitati:

· Presedintele Filialei Botosani

· Sefii departamentelor SCMD

Punctul 1

Presedintele SCMD prezinta evidenta cheltuielilor SCMD pe perioada feb-martie 2011 si proiectul de buget pe anul 2011.

1. Deoarece, sub presiune, exceptandu-i pe dl av. Galca Costel si dna av. Sarbu Simona (Constanta), care au acceptat sa respecte intelegerea de la Alba Iulia privind plata esalonata a onorariilor, toti ceilalti avocati au solicitat plata anticipata in momentul deschiderii actiunii, SCMD a platit pana la 23.03.2011 onorarii in valoare de 309.278,9 lei. O situatie aparte o are Filiala Sibiu care a platit integral atat diferenta ceruta membrilor cat si suma ce trebuia pusa la dispozitie de SCMD. Comitetul Director a aprobat cheltuielile si modalitatea de reglementare a platii SCMD catre Filiala Sibiu.

2. Comitetul Director a aprobat incheierea si semnarea in continuare a contractelor de reprezentare in conditiile stabilite.

3. S-a prezentat situatia cheltuielilor pentru mitingul din 1 martie 2011: transport filiale – 49.599,44 lei; comenzi facute de SCMD la intreprinderi din Calarasi (veste si sepci) – 3.010 lei, Tg. Jiu (bannere) – 309 lei, Campina (veste, steaguri, cozi de steag) – 6.577,89 lei, Bucuresti (materiale pt filmare si fotografiere – 700 lei, inchiriere fanfara – 4000 lei, achizitia unei statii de amplificare - 6000 lei.

4. Compartimentul economico-financiar a estimat pentru anul in curs un total al veniturilor, in situatia in care toti membrii isi vor achita cotizatia integral, de 1.780.000 lei si un total al cheltuielilor (contracte si plati avocati, consumabile, manifestari stradale, achizitii, recompense, prestari servicii, asigurari, deplasari, etc) de circa 2.167.000. Compartimentul a atras atentia ca cei 62 lei (50 lei+TVA) platiti pentru fiecare membru de sindicat reprezentat in instanta, plus 30% cheltuieli filiale, depasesc 80% din totalul cotizatiilor.

· Nu toti membrii de sindicat au achitat cotizatia integral, unii doar 10 lei, altii 30 lei, desi sindicatul a platit si continua sa plateasca integral, anticipat, 62 lei pentru fiecare membru;

· Cotizatia pentru urmasi si vaduve este doar de 60 lei, sub plafonul platit de catre SCMD.

· Nu se intelege inca peste tot ca SCMD este unul singur, ca personalitate juridica, conturile sunt ale SCMD, si ca in acestea trebuie depusa cotizatia, individual, de catre membri carora sa le apara numele ca depunatori in banca, din acel moment ei devenind, oficial, membri ai SCMD. Comitetul Director a admis defalcarea in 4 rate a cotizatiei, desi nu era statutar, si calculul nu pe ani calendaristici ci pe ani de cotizare, pentru a veni in sprijinul celor cu pensii modeste. De asemenea s-a admis ca pentru aceeia care nu stiu sa lucreze cu banca, secretarii filialelor sa depuna, pe grupuri, cotizatiile primite in numerar la sediul filialei. Aceasta nu inseamna insa ca banii si numele membrilor cotizanti nu trebuie sa ajunga in conturile SCMD si ca, nestatutar si ilegal, pot fi retinuti la nesfarsit la filiala. Pentru ca ne trezim cu situatia in care membrii cotizanti de luni de zile nu figureaza in evidenta centrala si in evidenta bancara, ei nefiind, statutar, membri de sindicat. Mai mult, SCMD a deschis si deschide in continuare subconturi filialelor pentru a trimite banii conveniti pentru cheltuieli locale, dar nu poate face acest lucru, deoarece nu exista documente justificative sau returnari ale avansurilor de anul trecut si, in plus, stabileste un cuantum functie de nr. de membri pentru a afla ulterior ca filiala are un alt numar de membri in evidenta (caz concret la o filiala cu 96 de membri in evidenta centrala, dar cu 437 de membri pe teren!…). Majoritatea situatiilor s-au corectat, evidenta centrala fiind adusa la zi in baza documentelor de la filiale si situatia cheltuielilor efectuate rezolvata. Trebuie inteles ca, spre exemplu, colectorii de impozite ne executa pe toti, dar isi primesc salariul de la stat, nu isi retin salariu din impozitele colectate de la cetateni, trimitand in contul statului restul.

· Dl Gl Mr Nastase, vicepresedinte si sef al Departamentului financiar si dl vicepresedinte trezorier Lt Col Catalin Apostol lucreaza la proiectul de creare a punctelor de lucru teritoriale in domeniul financiar, vizand pe viitor o mai mare autonomie financiara a filialelor si un transfer de responsabilitate catre acestea, dar, deocamdata, situatia trebuie adusa la zi.

· S-a votat propunerea BO ale filialelor Suceava, Radauti si Botosani ca, in putinele situatii ramase neclarificate, presedintii filialelor in cauza si responsabilii financiari sa poata veni la Bucuresti pentru confruntarea evidentei si preluarea documentelor care lipsesc.

S-a votat ca filialele sa aiba deplina independenta in cheltuirea sumelor alocate, acestea urmand sa fie justificate la Departamentul economico-financiar trimestrial, prin facturi si chitante (fara raport de necesitate la fiecare activitate). Cu raport de necesitate vor fi alocate doar sumele suplimentare alocate de SCMD pentru activitati stabilite de Comitetul Director.

Punctul 2

Deoarece SCMD s-a gasit in situatia de a plati avocat pentru persoane care nu sunt nici in evidenta centrala si nici a filialei de domiciliu, s-a votat ca, in astfel de situatii, Secretariatul Tehnic sa publice, pe pagina centrala precum si a filialelor in cauza, numele tuturor membrilor SCMD care figureaza la filiala respectiva in evidenta centrala, pentru ca membrii filialei sa poata atentiona fie Comitetul Director fie Biroul Operativ in cazul in care nu se regasesc in lista cu membrii de sindicat.

Punctul 3

Comitetul Director a aprobat decontul unor cheltuieli facute de catre Filiala Ramnicu Sarat, in anul 2010, cheltuieli pentru care filiala a prezentat doar copii dupa facturi si chitante, actele originale fiind pierdute.

Comitetul Director a aprobat acoperirea cheltuielilor dl avocat Galca, in conformitate cu cele prevazute in varianta finala de contract, esalonat si pe baza de facturi originale.

Punctul 4

Data fiind situatia de urgenta privind reprezentarea juridica, aparuta la filialele Targoviste, Focsani, Miercurea Ciuc, Comitetul Director a aprobat masurile propuse de catre consilierul juridic Col Just (r) Pielmus Emilian. De asemenea, s-a aprobat, in conditiile in care au inceput sa apara deciziile de revizuire a pensiilor in baza OUG 1/2011, lucrul la strategia SCMD pentru anularea acestora. Urmeaza ca Departamentul juridic sa elaboreze modelul de contestare a deciziilor de revizuire si noul ghid al activitatilor in justitie.

Punctul 5

Comitetul Director a decis sa se puna in dezbaterea filialelor proiectul “”Instructiunilor privind inregistrarea, manuirea, inventarierea si pastrarea documentelor SCMD””. Termenul pentru propunerile de imbunatatire este 15.04.2011.

Punctul 6

In vederea limitarii cheltuielilor, deconturile pentru deplasari cu masina personala in interesul SCMD se vor aproba numai pe baza de referat de necesitate, cu specificarea activitatii, a traseelor parcurse si a numarului de kilometri parcursi, precum si a consumului de carburant.

Punctul 7

Presedintele Filialei 1 Botosani a retras, cu caracter temporar, propunerea acestei filiale de a se lucra la toate structurile SCMD cu Internet Banking. Comitetul Director a fost de acord cu aceasta propunere.

Punctul 8

Comitetul Director a aprobat sa se publice pe pagina de internet a Departamentului economico-financiar toate fisele, formularele si alte documente tip din domeniul financiar contabil pentru ca toate filialele sa poata lucra in sistem unitar cu aceasta formularistica.

Punctul 9

Comitetul Director a votat ca in absenta presedintelui SCMD, prin delegare de responsabilitate, dl. Vicepresedinte Gl. Mr. Nastase Constantin sa aprobe deconturile, achizitiile si alte cheltuieli ale sindicatului.

Punctul 10

Luand in discutie Planul de masuri adoptat de catre Comitetul Director in urma propunerilor echipei de control economico-financiar intern, dl Vicepresedinte Gl. Mr. Nastase a propus si Comitetul Director a aprobat ca acesta sa fie finalizat pana la 31.03.2011. Principalele concluzii ale controlului au fost neglijenta in evidenta si lipsa rapoartelor de necesitate, neconstatandu-se fraude, delapidari, lipsuri nejustificate si alte pretinse nereguli invocate. Dupa indeplinirea tuturor masurilor cuprinse in Planul de masuri, seful Departamentului economico-financiar si seful echipei de control intern vor intocmi un act de constatare.

Punctul 11

S-au aprobat propunerile Departamentului Media si Comunicare, exprimate de dl. Col. Ene Arsinel privind:

· Extinderea procesului de pregatire in domeniul media a reprezentantilor filialelor, initiat cu ajutorul dl Col Hariuc

· Achizitionarea unor panze inscriptionate cu initialele SCMD, ca fundal pentru aparitiile televizate si conferintele de presa

· Achizionarea unor dispozitive electronice pentru stocarea (arhivarea) imaginilor si a tuturor inregistrarilor facute la compartimentul audio-vizual

Punctul 12

Deoarece actuala clica politica de la Guvernare doreste sa acapareze si capitala Romaniei, pentru a se perpetua la putere, vizand in special bugetul consistent al acesteia, Comitetul Director a aprobat implicarea SCMD in campania de declansare a unui referendum la care sa participe toata populatia Capitalei, pentru ca cetatenii sa hotarasca destinul lor, si nu Udrea si gasca portocalie, carora se pare ca nu le mai ajung banii dirijati/sifonati prin Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

Sedinta se incheie. Semneaza membrii Comitetului Director.

1. Col. (r) Dogaru Mircea

2. Gl. Bg. (r) Balan Iosif

3. Gl. Mr. (r) Nastase Constantin

4. Col. (r) Monac Constantin

5. Col. (r) Pricina Valeriu

6. Col. (r) Racasan Stefan

7. Lt. Col. (r) Apostol Catalin

8. Col. (r) Tudor Marian

9. Col (r) Varban Aurica

COMUNICAT -In ATENTIA tuturor membrilor de sindicat ai FILIALEI 1 CARACAL, SLATINA si a celor interesati ,

COMUNICAT -In ATENTIA tuturor membrilor de sindicat ai FILIALEI 1 CARACAL, SLATINA si a celor interesati ,

Primele decizii de recalculare a pensiilor militarilor au fost anulate

În şedinţa din data de 25 martie 2011,Tribunalul Teleorman a admis acţiunile având ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor militare, formulate de către Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate şi în Rezervă (SCMD).

Acţiunea a fost redactată de av. Costel Gîlcă, cel care coordonează, de altfel, toţi avocaţii ce asigură reprezentarea în instanţele din ţară.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat:

(1) anularea Deciziilor de recalculare a pensiilor contestate, indicate in Tabelul nr. 1 la rubrica „Decizie Contestată”, emise de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

(2) menţinerea Deciziilor de stabilire a cuantumul pensiei aşa cum sunt menţionate în Tabelul nr. 1 la rubrica „Legii nr.164/2001, a Legii nr. 179/2004, a Decretului nr.214/1977 (după caz), plătită în luna decembrie 2010”;

(3) obligarea pârâtei la plata diferenţei dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr.164/2001, a Legii nr. 179/2004, a Decretului nr.214/1977 (după caz), plătită în luna decembrie 2010(în continuare „pensie iniţială”) şi pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010 şi H.G. nr. 735/2010 (în continuare „pensie recalculată”), de la data de 01.01.2011 şi până la repunerea în plată a pensiei iniţiale sau până la emiterea unei noi decizii de recalculare;

(4) obligarea pârâtei la plata dobânzii legale şi a indicelui de inflaţie aferentă sumelor reprezentând diferenţa dintre cele două decizii - Decizia privind pensia de serviciu stabilită conform Legii nr.164/2001, a Legii nr. 179/2004, a Decretului nr.214/1977 (după caz), plătită în luna decembrie 2010(„pensia iniţială”) şi pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010 şi H.G. nr. 735/2010 („pensia recalculată”), dobândă calculată până la data plăţii efective a pensiei iniţiale;

(5) plata cheltuielilor de judecată.

La nivelul întregii ţări sunt înregistrate peste 12 000 de astfel de acţiuni ale Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate şi în Rezervă.

Cabinet avocat Costel Gîlcă, 25 martie 2011, 14:22

Model contestație M.Ap.N.

Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apararii Nationale

DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere ( în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ................................., cu dosar pensie nr. .......................... depun prezenta
CONTESTAŢIE
împotriva Deciziei de revizuire a pensiei nr. ......./.................. emisă de Ministerul Apărării Naţionale – Casa se Pensii Sectorială, prin care solicit:
• Anularea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală
pentru următoarele
MOTIVE
A. Nulitatea absolută a deciziei de revizuire
1. Decizia de revizuire a subsemnatului a fost emisă de către Ministerul Apărării Naţionale după data de 23 decembrie 2010.
2. În conformitate cu dispozițiile art. 193 alin (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii:
Art. 193
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011 cu excepţia art. 70 alin. (1), art. 132, 135 şi art. 194 care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României partea I (s.ns).
3. Legea nr. 263/2010 a fost publicată în Monitorul oficial al României, partea I, la data de 20 decembrie 2010, iar de la data de 23 decembrie 2010 au intrat în vigoare dispoziţiile art. 132 şi art. 135, care sunt relevante în speţă.
4. În conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010:
Art. 132.
(1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Casele sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurii organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1). (s.ns)
5. Aşadar, la data de 23 decembrie 2010 s-a înfiinţat de drept, ope legis, cu personalitate juridică, Casa sectorială de pensii, care a preluat la acea dată toate atribuţiile fostelor structuri organizatorice din cadrul Ministerului Apararii Nationale.
6. Altfel spus, începând cu data de 23 decembrie 2010 Ministerul Apararii Nationale a fost golit de orice competenţă cu privire la recalcularea pensiilor.
7. Pe cale de consecință Ministerul Apararii National nu mai avea nici o competenţă să emită decizii de revizuire a pensiilor, deoarece atribuţiile sale fuseseră transferate Casei de Pensii Sectoriale.
8. Persoana juridică ce avea competenţa să emită decizia de revizuire a pensiei este Casa sectorială de Pensii şi nu Ministerul Apărării Naţionale.
9. În conformitate cu dispoziţiile art. 105 din Legea nr. 263/2010:
Art. 105
In sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilita prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepția pensiei anticipate si a pensiei anticipate parțiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat. (s.ns)

10. În conformitate cu dispoziţiile art. 106 alin. (1) din Legea nr. 263/2010:
Art. 106
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii, respectiv de casa de pensii sectoriala, in termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

11. Aşadar, Casele sectoriale de pensii sunt cele care au competenţa emiterii deciziilor de pensionare precum şi a deciziilor de revizuire aşa cum rezultă cu claritate din dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ:
Art. 107
(1) In situația in care, ulterior stabilirii si/sau plății drepturilor de pensie, se constata diferențe intre sumele stabilite si/sau plătite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
[...]
(3) Pensia poate fi recalculata prin adăugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

12. De asemenea, principalele atribuţii ale Casei sectoriale de pensii sunt stabilite prin art. 139 din Legea nr. 263/2010 care enumeră principalele atribuţii:
Art. 139
In aplicarea prevederilor prezentei legi, casele teritoriale de pensii si casele de pensii sectoriale îndeplinesc, in principal, următoarele atribuții:
[...]

13. În concluzie, deciziile emise de Ministerul Apărării Naţionale sunt nule de drept deoarece sunt emise de o persoană juridică fără competenţă.
14. Am demonstrat că în conformitate cu art. 193 din Legea nr. 263/2010, la data de 23 decembrie 2010 au fost înfiinţate, în temeiul legi Casele sectoriale de pensii care au preluat toate atribuţiile fostelor structuri organizatorice existente la Ministerul Apărării Naţionale, golind de orice competenţă Ministerul în a mai emite decizii de revizuire.
15. Am arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 105, art. 106 art. 107 şi ar. 139 Casele sectoriale de pensii au atribuţii în emiterea deciziilor de revizuire

B. Cu privire la cuantumul pensiei
16. Din buletinul de calcul ataşat deciziei de revizuire contest următoarele :
................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
17. Din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.
18. OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.
19. Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite
20. Abuzul de nelegalitate al emiterii deciziei de revizuire, rezultă și din faptul că efectele sale se nasc de la data de 01.01.2011, încălcându-se principiul neretroactivității legii, conform prevederilor constituționale.
Faţă de toate cele de mai sus solicit anularea deciziei de revizuire pe care am contestat-o la Comisia de contestaţii.
Anexez copia deciziei de revizuire a pensiei.
Data Semnătura
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII DIN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE

GHIDUL CU PROCEDURILE PENTRU ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR

GHIDUL CU PROCEDURILE PENTRU ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR

GHID CU DEMERSURILE MEMBRILOR ŞI ACTIVITĂŢILE FILIALELOR SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE PENTRU CONTESTAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR

Stimate coleg!
Ca membru al sindicatului noastru îţi aducem la cunoştinţă faptul că în curând vei primi noua decizie de REVIZUIRE a pensiei emisă în temeiul O.U.G. nr.1/2011
Dorim să te informăm cu ce ai de făcut pentru a-ţi păstra drepturile câştigate. Fiind informat poţi decide calea de urmat: te opreşti la decizia REVIZUITĂ, pe care o vei primi sau mergi mai departe.
Prezentăm mai jos, în detaliu, ceea ce ai de făcut, în raport cu opţiunea ta.
Deoarece, procedura de contestare se aseamănă foarte mult cu procedura desfășurată pe Pasul 1b), noul Ghid va fi simplificat.

PARTEA I
DEMERSURI ALE MEMBRULUI SCMD

Capitolul I
CE TREBUIE SĂ CUNOȘTI

(1 ) La primirea DECIZII DE REVIZUIRE, reține plicul în care ai primit decizia. PE ACESTA ESTE TRECUTA DATA COMUNICARII DECIZIEI de REVIZUIRE, DATĂ DE LA CARE DECURGE TERMENUL DE 30 de zile de CONTESTARE LA COMISIA DE CONTESTAȚII DIN CADRUL .................... (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I.).
(2) Dacă accepţi DECIZIA DE REVIZUIRE, în termen de 30 de zile ea rămâne definitivă.
(3) Dacă nu o accepţi, treci la contestarea ei. Modelul contestaţiei se află postat pe site-ul SCMD/DEPARTAMENTUL JURIDIC.
(4) Contestaţia se trimite prin poştă, cu confirmare de primire, la comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Serviciului Român de Informaţii, care trebuie soluționată în termen de 45 de zile. Termenul de 45 de zile curge de la data când reprezentantul comisiei a semnat pe confirmarea de primire.

(5) Comisia de contestații trebuie să emită o Hotărâre, din care să reiasă modul de soluționare a contestației.
(6) În situația în care hotărârea comisiei de contestaţii este nefavorabilă, actul emis trebuie atacat în instanță, în termen de 30 de zile, pentru a cere anularea acestei hotărâri.

Capitolul al – II lea
CE DOCUMENTE DEPUI LA FILIALĂ

(1) Pentru rezolvarea litigiului în instanță (prima instanţă tribunalul, a doua curtea de apel), trebuie să depui la filiala la care ești înscris, următoarele documente, în plic format A4, în 3 exemplare fiecare document:

1.1. copie după contestaţia trimisă;
1.2. copie după confirmarea de primire a contestaţiei, în care să se vadă data şi semnătura reprezentantului comisiei de contestaţii;
1.3. copie după actul de identitate (copie alb-negru);
1.4. copie după decizia de revizuire a pensiei recalculate, cu anexele corespunzătoare;
1.5. copie după ultima decizie de recalculare a pensiei (*nu depun cei care nu au primit decizii de recalculare);
1.6. copie după ultimul talon al pensiei recalculate (*inclusiv cei care nu au primit decizii de recalculare);
1.7. copie după decizia veche de pensie;
1.8. copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi al
pensiei;
1.9. copie după plicul în care ai primit Decizia de revizuire, pe care să se vadă ştampila poştei cu data de înmânare;
1.10 împuternicire, conform modelului aflat la filială (numai în situația în care nu există deja la filială).
Împuternicirea este obligatorie. Dosarul este preluat de avocat, numai dacă există imputernicirea inclusă în plic.
ATENŢIE: pe toate copiile se scrie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.

Plicul cu aceste documente se depune la filială în termen de 3 zile, de la primirea confirmării de primire sau data de înregistrare de la registratura ministerului (serviciului).
Dacă primești răspuns la contestație, depui la filială, 3 copii, după acest răspuns.
Dacă nu ai primit răspuns în termenul legal de 45 de zile, te prezinţi la filială pentru a comunica această situație.
Membrul de sindicat poartă cea mai mare răspundere pentru rezolvarea favorabilă a situaţiei sale.

TERMENE DE URMĂRIT:
- înregistrare contestaţie - în maxim 30 de zile de la comunicarea noii decizii de pensie;
- răspuns soluţionare contestaţie - în maxim 45 de zile de la data înregistrării contestaţiei;
- depunere document în instanţă (atacarea în instanţă) - în maxim 30 de zile de la comunicarea soluţionării contestaţiei.

Capitolul al – III lea
ACTIVITĂȚILE FILIALELOR SCMD

Activitățile filialelor privind anularea deciziilor de revizuire și a hotărârilor comisiei de contestații, sunt similare cu activitățile desfășurate pentru anularea deciziilor de recalculare a pensiilor și a hotărârilor comisiei de contestații pe Pasul 1b), (evidența și anunțarea membrilor, rezolvarea litigiului în instanță, datele de pe plicuri, registrele de evidență a plicurilor, tabelel nominale, în 3 ex., pe case de pensii cu semnăturile membrilor de sindicat, etc.).
La nivelulul mun. București și jud. Ilfov predarea plicurilor cu documente se face în fiecare zi de luni, la ora 14.00, la sediul central al SCMD.
Scadenţarul cu termene de urmărit pentru prevenirea ieşirii din termenele legale (a + 45 + 30), se întocmește de fiecare filială. Filiala poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor din scadențare.

DEPARTAMENTUL JURIDIC 25.03.2011

MAREA TRADARE NATIONALA

MAREA TRADARE NATIONALA

CITITI CU MARE ATENTIE PENTRU A INTELEGE PANA UNDE POATE AJUNGE MAREA TRADARE NATIONALA A ACTUALEI COALITII DE GUVERNARE. POVESTITI TUTUROR CE NE ASTEAPTA DE LA EI. ASTA TREBUIE SA FIE POLITICA "PASILOR MARUNTI " A UDMR.ACORDATI TOATA ATENTIA.

DACA PANA IN 2013 SE SI REALIZEAZA ...

Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns – prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei – la pretentiile teritoriale ale lui Horthy, Hitler si Stalin privind Ardealul romanesc

S.O.S. românii!

Scris de Acad. Dinu C. Giurescu

Vineri, 28 Mai 2010 12:10

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare. 1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.). Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene. El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.). Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2). Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal peunităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament). Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume: NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori NUTS 2 800.000 până la 3 milioane NUTS 3 150.000 până la 800.000 Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitatea unităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominalăîn „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează: Nr. crt. Ţara NUTS Denumirea NUTS 3 în statele respective 1 2 3 1. Belgique / België / Belgia 3 12 45 Arrondissements 2. Danmark / Danemarca 1 2 16 Amtskommuner 3. Deutschland / Germania 17 42 443 Kreise / Kreisfreie Städte 4. Ellada / Grecia 5 14 49 nomoi 5. España / Spania 8 20 53 provincias 6. France / Franţa 10 27 101 départements 7. Ireland / Irlanda 2 3 8 regional authority regions 8. Italia 6 22 104 province 9. Luxembourg 2 2 2 10. Nederland / Olanda 3 13 41 11. Österreich / Austria 4 10 36 12. Portugal / Portugalia 4 8 31 13. Suomi/Finland / Finlanda 3 6 21 Maakunnat / landskapen 14. Sverige / Suedia 2 9 22 län 15. United Kingdom / Anglia 13 38 135 Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus. Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmărealitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament). * 2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004). Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1). Legea 315/2004 a stabilit 8regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I). * 3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”. Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent. Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”. Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită. Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri. Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor. Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2. Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3. Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011. În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”. * Din propunerea de mai sus rezultă următoarele: a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală. b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului. Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prinRegulamentul nr. 1059/2003. c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″. d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4): IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov; V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel: a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940. b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6. Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940. Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă. Se poate interpreta şi altfel. Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică. Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru. 3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284. 10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. 10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil. 23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ. 3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ. 10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită. * Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită? Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă… În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional. Să fie o simplă coincidenţă!?! Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene). Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice. Harta nr. 1 Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004 1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui 2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa 3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi 4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt 5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad 6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare 7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov Harta nr. 2 Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009 Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali. „01 – Botoşani, Suceava 02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui 03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea 04 – Constanţa, Tulcea 05 – Bucureşti 06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov 07 – Giurgiu, Teleorman 08 – Dolj, Mehedinţi, Olt 09 – Gorj, Vâlcea 10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova 11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara 12 – Alba, Hunedoara 13 – Sibiu, Braşov 14 – Covasna, Harghita, Mureş 15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş 16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare” Harta nr. 3 Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14). Harta nr. 4 Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009 I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj) IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov) V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş Harta nr. 5 Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940 Harta nr. 6 Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940 Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi: Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940). A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4). În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940: „Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şi trecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.). „Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…” (Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156)